ZF Investiţi în România! Răzvan Nica, BuildGreen: Presiunea pe reducerea amprentei de carbon este tot mai mare – chiriaşii caută birouri cu emisii de CO2 cât mai mici, preferabil fără conexiune la gaze

♦ Inteligenţa artificială, pompele de căldură şi instalarea de panouri fotovoltaice sunt componente care sunt tot mai întâlnite în cazul noilor clădiri de birouri, care nu mai vor conexiune la reţeaua de gaze, preferând energia electrică verde în detrimentul combustibililor fosili.

Normele ESG şi reducerea amprentei de carbon pun tot mai mare presiune atât pe companiile care închiriază birouri, cât şi pe dezvoltatorii şi proprietarii de clădiri de biro­uri. Din acest motiv, dacă în 2012 sau 2015 erau doar câteva clădiri noi de birouri care propuneau soluţii verzi precum instalarea de pompe de căldură alături de clasicele centra­le pe gaz, în 2024 deja sunt două noi proiecte de birouri anunţate din start că nu vor mai avea conexiune la reţeaua de gaze, ci vor miza strict pe energia electrică verde.

„Dezvoltatorii au în vedere reducerea amprentei de carbon. În contextul în care evident că gazul natural este un produs fosil, singurul mod în care se poate decarboniza este trecerea către electricitate, care poate fi produsă prin surse regenerabile. Aici vorbim despre sistemele fotovoltaice care au prins un avânt destul de mare în ultimii ani in România, dar şi pompele geotermale de caldură. În 2012 Floreasca Park a fost primul proiect cu pompe de căldură, dar care avea şi conexiune la reţeaua de gaze“, a spus  Răzvan Nica, fondator şi managing director BuildGreen, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România, un proiect ZF şi CEC Bank.

Faptul că în România cele mai multe clădiri de birouri au fost construite în ultimii 10-15 ani reprezintă un avantaj, acestea fiind realizate cu sisteme moderne de încălzire şi răcire, fiind unele eficiente, spre deosebire de cele din metropolele occidentale, unde numărul clădirilor cu vechimi de 30-50 de ani este unul relativ mare.

„În general, piaţa românească a adoptat foarte rapid soluţiile noi, inovatoare. cum ar fi proiectele din zona de nord a Bucureştiului. În general proiectele de birou au o performanţă energetică foarte bună comparativ cu standardul de performanţă energetică. Proiectele noi, investiţiile noi, au în vedere implementarea acestor soluţii de energie regenerabilă. Asta şi din cauza faptului că au apărut cerinţele nZEB, care impun ca 30% din energia folosită în clădire să fie din surse regenerabile. care sunt modernizate şi reomologate sau recertificate? Sunt proiecte care au în vedere o actualizare, o îmbunătăţire a performanţei, de ce din cerinţe pur şi simplu comerciale. Acestea nu mai sunt adaptate nevoilor, încep să piardă chiraşi care optează pentru proiectele noi, iar acesta trebuie să se adapteze cumva. Şi modul în care o fac este prin investiţii în ceea ce priveşte performanţa energetică“, a spus Răzvan Nica. Drept exemplu poate fi dată clădirea America House, unul din proiectele care a trecut în anii precedenţi printr-un proces de refurbishment, şi pe lângă partea de fit-out, a avut în vedere şi partea de eficientizare energetică.

„Evident că pentru aceste proiecte investiţiile sau schimbările sunt mai dificile. De ce? Pentru că au deja o infrastructură creată, infrastructură tehnică, care nu suportă îmbunătăţiri sau schimbări majore, de exemplu renunţarea completă la gaz, ci se pot îmbunătăţi performanţele echipamentelor odată cu depăşirea duratei de viaţă a echipamentelor iniţiale“, a spus Răzvan Nica.

O altă soluţie pentru a reduce amprenta de carbon este implementarea sistemelor de inteligenţă artificială.

„Inteligenţa artificială dă posibilitatea managementului să anticipeze anumite situaţii în funcţie de experienţele anterioare. Poţi să ai o vizibilitate pe termen mediu şi să ajustezi parametrii clădirii pe baza istoricului anterior sau pe baza perioadelor similare. Poţi să ai acces prin utilizarea inteligenţei artificiale la prognoze meteo astfel încât să poţi să anticipezi şi temperatura pe care va trebui sau cantitatea de energie pe care va trebui să o produci pentru ca clădirea respectivă să-şi atingă parametrii de confort“, a spus Răzvan Nica.