ZF Investiţi în România! Silviu Pop, Colliers: Podul de la Brăila contează, dar este o piesă dintr-un puzzle. Forţa de muncă este poate cel mai important criteriu în atragerea de investitori

♦ Disponibilitatea forţei de muncă este reflectată doar parţial de cifrele ANOFM, iar investitorii se uită la mai mulţi indicatori şi discută inclusiv cu firmele de recrutare.

Podul de la Brăila este un obiectiv de infrastructură important, mai ales raportat la realizările României în materie de infrastructură, însă reprezintă doar o piesă din puzzle-ul atragerii de investitori şi ar putea să nu fie suficient, a ex­plicat Silviu Pop, head of research, Colliers Inter­na­tional România, în emi­siunea ZF Investiţi în Ro­mânia!, realizată în par­teneriat cu CEC Bank.

„Orice piesă de in­frastructură, ori­cât de mică, este validă în ochii in­ves­titorilor. Cu si­gu­ranţă că podul a­cesta nu este o pie­să micuţă, dim­po­tri­vă, este una des­tul de mare, dar este o piesă dintr-un puzzle. Dacă inves­titorii caută anu­mi­te lucruri, cum ar fi acces mai facil la anumite zo­ne şi a­nu­mite puncte va­male, atunci s-ar putea să nu fie suficient“.

Podul peste Du­năre care leagă Bră­i­la de Tulcea a fost dat în folosinţă parţial la începutul lunii iulie, după in­vestiţii de circa 500 de milioane de euro. Este cel mai mare obiectiv de infrastructură finalizat în România în ultimii 30 de ani şi este al treilea cel mai mare pod din România.

Autorităţile locale din Brăila şi Galaţi speră că acest obiectiv de infrastructură va contribui la atragerea de investitori. Dar ce mai cuprinde puzzle-ul?

„Cu siguranţă infrastructura este unul dintre indi­ca­tori. Foarte greu de măsurat, dar importantă este şi des­chiderea pe care o manifestă autorităţile locale, dacă sunt sau nu deschise la discuţii cu investitorii, cât de receptive sunt.“

„Dar poate cel mai important criteriu, sau la pachet cu cele două, este forţa de muncă. Fără forţă de muncă nu se poate realiza o investiţie, mai ales în domeniul industrial“.

Specialistul se referă fie la forţă de muncă specializată într-un anumit domeniu, fie necalificată, dar cu dorinţă de a avea o ocupaţie. Totodată, costul forţei de muncă este un criteriu foarte important.

„Sunt foarte multe lucruri care trebuie puse în balanţă. Noi, spre exemplu, am avut un investitor din domeniul automotive care s-a uitat la diverse zone ale ţării şi până la urmă a ales o destinaţie mai netradiţională, s-a dus la Târgu Mureş. Din estimările pe care le-a văzut, din cifrele primite de la noi şi de la firme de consultanţă în domeniul resurselor umane, a estimat că acolo va fi mai uşor procesul de recrutare şi va pune mai uşor pe roate tot procesul de producţie“.

Cum măsori forţa de muncă disponibilă? Care sunt indicatorii la care se uită investitorii atunci când decid dacă situaţia dintr-o piaţă a muncii sau alta se pretează pentru planurile lor?

„E dificil de spus. Te uiţi mai întâi la şomaj, dar şomajul este o poveste înşelătoare pentru că singurele statistici pe care le avem cu privire la şomajul la nivelul localităţilor sunt pe metodologie ANOFM, adică oamenii care efectiv îşi caută de muncă prin birourile ANOFM sau ale agenţiilor judeţene“.

Însă majoritatea oamenilor îşi caută astăzi de muncă prin intermediul platformelor de recrutare, prin intermediul online-ului, ceea ce face ca şomajul de la ANOFM să nu fie un indicator pe care să te poţi baza pentru o investiţie.

„Aşadar e departe de a fi povestea completă şi, din punctul meu de vedere, te uiţi mai degrabă la populaţie, structura populaţiei, numărul de salariaţi locali, gradul de ocupare al forţei de muncă în zona respectivă şi încerci să discerni dacă piaţa respectivă a muncii este sau nu este foate tensionată. Şi, desigur, de multe ori nici măcar acest indicator nu te ajută şi apelezi la experienţa unei agenţii de recrutare care a mai desfăşurat procese în zona respectivă“.

Pe de altă parte, Silviu Pop a vorbit despre conectivitate şi despre rolul Podului de la Brăila, în contextul în care regiunea nu este puternic industrializată.

„Trebuie să ne uităm ce leagă acest pod, leagă braţul stâng de braţul drept al Dunării, în contextul în care în nordul Dobrogei nu avem o prezenţă industrială atât de mare. Ajută pentru tranzitul mărfurilor, pentru tranzitul oamenilor care ajung mai uşor la un loc de muncă din zona respectivă“.

El consideră că obiectivele majore de infrastructură pe care ar trebui să ni le dorim cât mai repede la nivel naţional sunt în continuare autostrăzile.

„Ar trebui să ne dorim două autostrăzi care să lege sudul şi estul ţării, de la est la vest şi de la nord la sud, adică Autostrada Iaşi-Târgu Mureş şi Autostrada Piteşti-Sibiu. Acestea sunt două obiective absolut vitale pentru dezvoltarea accelerată a României pe termen lung“.