ZF Investiţi în România! Asociaţia Oraşelor din România trage un semnal de alarmă: zeci de şantiere de şcoli, spitale şi drumuri din întreaga ţară riscă să fie abandonate dacă guvernul nu deblochează sumele din Programul Operaţional Regional 2014-2020

♦ Unul dintre motivele acestor întârzieri pe decontări ar putea veni din transferul unor resurse de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene la ADR-uri, în vederea următorului exerciţiu financiar.

Zeci de şantiere din oraşele mici şi mijlocii din România riscă să fie abandonate în cazul în care gu­vernul nu deblochează în acest an sumele din Programul Operaţio­nal Regional (POR) 2014-2020, întrucât astăzi sunt primării care aşteaptă deja de câteva luni, a explicat Adrian Teban, primar al oraşului Cugir, judeţul Alba, respectiv preşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România (AOR), în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Este vorba despre o mai bună organizare, nu este vorba despre sume suplimen­tare la bu­get, pentru că aceste fon­duri sunt fonduri euro­pene. Pro­blema este că durata de decontare pentru aceste chel­tuieli este foarte lungă“.

Banii aceştia au mers că­tre dez­voltarea de reţele de transport local, renova­rea monumen­telor, anvelo­pa­rea clădirilor rezidenţiale şi clădiri publice, dotarea spitale­lor şi a şcolilor oferind condiţii mai bune cetăţenilor din aceste localităţi.

Astfel, guvernul trebuie să de­blocheze peste 200 de milioane de euro pentru ca proiectele finanţate prin POR 2014-2020 să fie finalizate la timp, în contextul în care AOR îndeamnă gu­vernul să asigure de urgenţă sumele de bani afe­rente cere­rilor de plată validate deja de Agen­ţiile de Dezvoltare Regio­nală (ADR) şi aflate în proce­sare la Ministerul Investi­ţiilor şi Proiec­telor Europene.

„Procesul este că noi, adminis­traţiile locale, depunem aceste situaţii de lucrări la ADR, ADR-urile după ce le verifică le transmit la mi­nis­ter, ori asta durează destul de mult. Sunt pri­mă­rii de oraşe care au 4-5 luni deja de aşteptare, ori pentru a reuşi să atragem aceste fonduri europene până la finalul anului este important să facem un efort, ar trebui să găsim soluţii prin care această durată de decontare a cheltuielilor să fie mai scurtă“.

Acum durează circa 4-5 luni de la depune­rea cheltuielilor până când primăria primeşte efectiv bani ca să poată intra într-un flux finan­ciar astfel încât constructorul să nu fie demobi­lizat de pe şantier, subliniază preşedintele AOR.

Chiar dacă exerciţiul financiar este 2014-2020, finalul anului 2023 reprezintă ultimul ter­men în care facturile trebuie emise, iar lucrările trebuie executate şi decontate de primării.

„Problema primăriilor este că am putut să susţinem aceste lucrări din bugetul local, din împrumuturi, din sprijinul constructorului, dar povestea la sfârşit de an este că vor fi foarte multe cheltuieli pe primării. Trebuie să facem aceste plăţi şi nu mai avem de unde, nu mai sunt fonduri. Dacă nu găsim un mecanism financiar prin care aceste deconturi să fie făcute la finalul anului, există riscul să nu putem achita aceste facturi şi vom pierde banii pe care i-am putea atrage din fonduri europene“.

Teban crede că o parte din întârzieri vin din cauza faptului că autorităţile de management trec la nivelul ADR-urilor pe următorul exer­ciţiu financiar, ceea ce lasă în urmă o capacitate şi mai redusă la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – minister care deja ducea lipsă de personal în structuri critice.

„Din cauza acestor modificări există o întârziere în verificările acestor deconturi. Noi am vrut să tragem un semnal de alarmă, am făcut intervenţii şi la premier şi la Ministerul de Finanţe şi la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru a înţelege situaţia în care ne aflăm şi a face eforturi ca lucrurile să fie cumva deblocate şi să găsim un mecanism prin care aceste deconturi să fie încheiate până la finalul anului. Este în interesul nostru ca rata de absorbţie pe 2014-2020 să fie cât mai mare şi să avem cât mai puţin proiecte fazate pe exerciţiul financiar următor“.

Asociaţia Oraşelor din România, care reprezintă peste 200 de oraşe mici şi mijlocii din România, nu a primit încă un răspuns la solicitările lansate săptămâna trecută.

O a doua solicitare a AOR este legată de OUG 66 din 30 iunie 2023, care modifică şi completează OUG 64/2023 privind ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

„Această ordonanţă emisă la mijlocul anului provoacă o presiune financiară imposibil de susţinut în condiţiile în care fiecare oraş şi-a constituit bugetul în ianuarie, în baza actelor normative în vigoare la acel moment. Concret, OUG 64/2022 oferea o formulă de calcul privind ajustarea preţurilor, în consens cu majorările determinate de scumpirea materialelor de construcţii, carburanţi, energie, etc. Ajustarea se făcea până la atingerea pragului de 50% din preţul iniţial al contractelor de finanţare si era cuprinsă în bugetul proiectelor ca şi cheltuială eligibilă. OUG 66/2023 vine şi stabileşte ca eligibilă doar diferenţa dintre valoarea de ajustarea calculată prin formula OUG 64 şi formula din contractul iniţial“, au transmis reprezentanţii AOR.