• Leu / EUR4.9461
  • Leu / GBP5.7088
  • Leu / USD4.7286
ZF Investiți in România

ZF Investiţi în România! Bogdan Hossu, Wise Finance Solutions: Continuăm să aducem investiţii din Japonia, în special în industria auto şi sectorul IT. Schema de ajutor de stat HG 807/2014 era un punct de atracţie foarte mare pentru investitori străini

20.04.2022, 00:06 Autor: Alex Ciutacu

Wise Finance Solutions a deschis anul trecut un birou în Japonia, iar acum va deschide unul în Turcia.

Investitorii din Japonia continuă să fie interesaţi de piaţa din România, iar anul 2022 va aduce noi investiţii în industria auto şi în sectorul IT local, a explicat Bogdan Hossu, fondatorul Wise Finance Solutions, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank. 

„Principalul sector pe care îl observ este în continuare sectorul auto, la fel şi partea de IT. Din proiectele pe care le avem deja în lucru pot să spun că vorbim de angajări substanţiale pe partea de IT şi de investiţii în domeniul auto“. 

Fondatorul companiei de consultanţă Wise Finance Solutions a început să lucreze cu investiţii din Japonia în urmă cu opt ani, într-un demers lansat iniţial mai mult dintr-o pasiune personală pentru cultura japoneză. 

„Este total diferit faţă de Europa, au o mentalitate şi o viteză diferită, au un management colectiv, decizia se ia în grup şi asta înseamnă timp mai îndelungat pentru a obţine decizii. Înainte de COVID-19 am organizat multe evenimente de promovare a României în Japonia şi probabil din toamnă vom reîncepe. Noi am ţintit în principal partea de robotică, automotive, zona de cercetare-dezvoltare şi partea de IT din Japonia. Am adus anual investiţii de circa 100 de milioane de euro de la companiile japoneze“. 

Firma românească de consultanţă a deschis în 2021 un birou în Japonia pentru a gestiona această activitate de atragere de investiţii, iar în 2022 va deschide un birou în Turcia. 

„Turcia este mai aproape, foarte multă industrie auto vine din Turcia în România şi Bulgaria, pentru că evită partea de taxe, sunt deja în spaţiul intracomunitar şi primesc şi fonduri pentru investiţiile pe care le fac“. 

Bogdan Hossu a povestit în cadrul emi­siunii că începutul războiului din Ucraina nu a schimbat lucurile pentru investitorii care erau deja prezenţi în România şi plănuiau in­vestiţii. Totuşi, majoritatea investitorilor noi ar fi îngheţat proiectele pentru următoarele luni. 

„Noii investitori care se uitau la România ca la o potenţială ţară de investiţii, din experienţa noastră, şi-au îngheţat temporar investiţiile în proporţie de peste 90%, urmând să vadă rezultatul războiului. Şi noi sperăm ca undeva prin toamnă să reîncepem discuţiile pentru noi investiţii în România. Cu siguranţă vom fi afectaţi“. 

În ceea ce priveşte discuţia legată de potenţiale investiţii destinate iniţial pieţei din Rusia, care ar putea fi redirecţionate către România, Bogdan Hossu nu consideră că aceasta este o şansă reală. 

„Din experienţă, pe industria auto nu văd cine ştie ce investiţii din Rusia care să vină în România pentru că în general producătorii auto au şi producătorii de componente pe lângă ei. (...) Strict pe zona auto pot să vă spun că nu cred că vom vedea investiţii din cauza acestui război“. 

Consultantul este de părere că unul dintre cele mai eficiente instrumente pe care le-a avut România la dispoziţie în ultimii ani pentru a atrage investiţii era reprezentat de schema de ajutor de stat reglementată prin HG 807/2014. Până în luna februarie a acestui an schema a fost deschisă în mod constant, însă acum s-a luat decizia ca ea să fie închisă şi să fie redeschisă ca un apel clasic, doar pentru o anumită perioadă de timp. 

„Din fericire şi din păcate în acelaşi timp, schema HG 807/2014 era un punct de atracţie foarte mare pentru investitori străini în România. Era cea mai bună schemă de ajutor de stat din regiune, mai bună şi decât cea din Ungaria şi decât cea din Polonia. Dar am reuşit să o facem mai puţin bună pentru că am închis-o şi nu doar că am închis-o, acum vrem să o redeschidem doar pentru 30 de zile. Bugetul rămas probabil va fi undeva la 100-150 de milioane de euro şi nu am văzut niciun plan al ministerului prin care să încerce cumva să lanseze o nouă schemă sau să mărească bugetul“. 

În baza HG 807/2014, beneficiarii puteau ajunge să atragă până la 37,5 milioane de euro per proiecte, iar Hossu spune că în realitate companiile atrăgeau în medie 10-20 de milioane de euro. 

„Schema a fost extraordinar de bine gândită pentru că un investitor care venea şi lua 10 milioane de euro era obligat ca în maxim zece ani să returneze banii prin taxele pe care le generează din impozitul pe profit, impozitul pe noi angajaţi, pe teren şi pe clădire“. 

Practic, statul oferea un fel de credit fără dobândă pentru o perioadă limitată de timp, iar cei care nu reuşeau să înapoieze integral suma în zece ani ajungeau să ramburseze diferenţa la o dobândă pe care consultantul o estimează la circa 3%. Totuşi, Wise Finance Solutions s-a confruntat în ultimul deceniu cu un singur caz în care clientul nu a rambursat suma integral prin taxe şi a fost nevoit să plăteasacă diferenţa cu dobânda stabilită de Ministerul de Finanţe. 

Mai mult, Hossu a subliniat că multe companii care au investit în România utilizând şi această schemă au ajuns să atragă mai multe companii conexe la rândul lor. Totodată, nivelul de taxe plătit poate ajunge să fie mult mai mare decât ajutorul de stat acordat. „Pe industria auto am avut o companie care a accesat undeva la 25 de milioane de euro şi în şase ani a reuşit să plătească undeva spre 45 de milioane de euro“.

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank