ZF Investiţi în România! Dumitru Nancu, FNGCIMM: 19.977 de firme au accesat programul IMM Invest în 2021. Au fost mai puţine firme decât în 2020, dar valoarea finanţării şi a garanţiilor emise a fost mai mare

♦ Rural Invest, IMM Prod, Garant Construct şi Innovation au o valoare totală de 7,5 miliarde de lei, spre deosebire de nivelul de 12,5 miliarde de lei vehiculat anterior ♦ Rural Invest ar putea aduce credite pe 15 ani ♦ IMM Prod ar putea veni cu dobânzi reduse ♦ Garant Construct poate aduce capital de lucru pentru UAT-uri ♦ Innovation este un program care se adresează şi centrelor de cercetare.

Aproape 20.000 de firme au accesat programul IMM Invest în 2021, în contextul în care numărul bene­ficiarilor a fost mai mic decât în 2020, dar valoarea finanţărilor şi garanţiilor emise a fost mai mare, a explicat Dumitru Nancu, director general al Fon­dului Naţional de Garantare a Cre­ditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank. 

„În 2020 au accesat un număr de 25.625 de firme IMM Invest, în 2021 au accesat 19.977 de firme, dar dacă în 2020 au fost mai multe firme, în 2021 valoarea finanţării şi a garanţiilor a fost cu 1 miliard mai mare“.

Al treilea an de funcţionare al programului IMM Invest, respectiv al doilea al programului Agro IMM Invest, aduce un plafon cumulat de 10 mld. lei, în contextul în care acesta a fost prelungit până la data de 30 iunie, iar Dumitru Nancu spune că au început deja negocierile cu Comisia Europeană pentru prelungirea acestuia până la sfărşitul anului 2022.

 „IMM-urile se pot înscrie, Guvernul Ciucă a dat încă din decembrie OUG prin care s-a prelungit programul, urmează HG-ul prin care se aprobă normele şi ordinul ministrului de Finanţe prin care se semnează convenţiile cu cei 23 de parteneri. Noi sperăm ca la 15 februarie băncile să înceapă să transmită garanţii în analiză.“

În 2021, 19.977 de firme au accesat IMM Invest. Programul a pornit la drum anul trecut cu un plafon de 15 miliarde de lei, dintre care 1 miliard de lei a fost alocat subprogramului Agro IMM Invest. Totuşi, cererea peste aşteptări din sectorul agricol a dus la o modificare aprobată de Comisia Europeană, respectiv la un plafon total al garanţiilor emise de 2,7 miliarde de lei.

„Am notificat iniţial la Comisia Europeană 14 miliarde de lei IMM Invest cu 1 miliard de lei Agro IMM Invest, dar cerinţa a fost mai mare, am avut solicitări pe Agro IMM Invest de 2,7 miliarde de lei şi ni s-a permis ca în plafonul de 15 miliarde de lei să luăm de la IMM Invest şi să mergem cu mai mult pe Agro IMM Invest, pentru că era primul an de activitate. Astfel, plafonul a crescut de la 1 la 2,7 miliarde de lei, iar pe IMM Invest au fost consumate 12 miliarde de lei, adică restul plafonului rămas.“

În 2020, numărul beneficiarilor s-a ridicat la 25.625 de firme, pentru care statul a garantat cu 12,9 milarde de lei. Una dintre modificările care au survenit asupra programului în 2021 ţine de eligibilitatea potenţialilor beneficiari. Mai exact, România a cerut Comisiei Europene să integreze printre benefciari şi firmele de dimensiune medie.

„În 2021 România a cerut la Comisia Europeană să integrăm în beneficiarii IMM Invest şi Agro IMM Invest şi acele întreprinderi cu capitalizare medie. Ele sunt definite conform directivei europene ca acele întreprinderi care depăşesc afaceri de 50 de milioane de euro, dar nu peste 100 de milioane de euro, iar numărul de angajaţi se situează între 250-500 de angajaţi. Majoritatea CET-urilor au fost eligibile în acest program şi acum, în această criză, aceste programe chiar au fost accesate de multe municipii din România.“

În ceea ce priveşte domeniile de activitate din care au venit cei mai mulţi beneficiari ai acestor programe, Nancu a punctat că în 2020 sectorul construcţiilor a ocupat prima poziţie, urmat de sectorul transporturilor, respectiv comerţ şi HoReCa. Totuşi, anul 2021 a adus transpor­turile pe primul loc, urmate de sectorul constucţiilor, HoReCa şi comerţ.

„La Agro IMM Invest cultura cerea­lelor a fost principalul cod CAEN, pe locul doi zootehnia şi pe locul trei industria prelucrătoare, pentru că Agro IMM Invest cred că este singurul program care se adre­sează şi industriei berii, industria prelucră­toare/procesatoare şi industria vinului.“

Pe lângă cele 10 miliarde de lei destinate IMM Invest şi Agro IMM Invest, guvernul mai vine în 2022 cu patru programe noi ce se doresc complementare acestor programe: Rural Invest, IMM Prod, Garant Construct şi Innovation. Aceste patru programe aveau initial un buget estimat de 12,5 miliarde de lei, însă proiectul de OUG discutat zilele trecute de Adrian Câciu, ministrul finanţelor, pune pe masa un buget de doar 7,5 mld. lei.

Aceste programe vor fi derulate atât de FNGCIMM, cât şi de Fondul de Garantare al Creditului Rural, respective Fondul Român de Contragarantare.

Ele ar trebui să fie lansate în primul trimestru din acest an, adică până la finalul lunii martie.

Primul dintre aceste programe se numeşte Rural Invest, care îşi propune să contribuie la reducă deficitul înregistrat de România pe balanţa comercială în agricultură, după cum a explicat Dumitru Nancu. Programul va avea un plafon total al garanţiilor ce pot fi acordate de 2,5 miliarde de lei.

„Dacă Agro IMM Invest sau IMM Invest au o perioadă de creditare de maxim undeva la 6 ani, încercăm pe Rural Invest să mergem cu o perioadă de 15 ani. Acest program este menit să aducă mai multă valoare adăugată materiei prime româneşti”.

Aşa cum a fost detaliat anterior, programul ţinteşte atât capital de lucru cât şi investiţii, şi are drept scop refinanţarea creditelor fermierilor şi agricultorilor, achiziţia de terenuri agricole, retehnologizarea şi automatizarea şi securitatea energetică.

„Se merge 5 milioane de lei capital de lucru, pentru că se doreşte să se meargă pe această schemă cadru temporar cu ajutor de stat, doar că propunerea noastră şi a ministrului de Finanţe, respectiv a ministrului Agriculturii, este ca 10% din credit să fie grant, iar perioada în care se subvenţionează dobânda şi comisioanele să crească de la 8 la 24 de luni”.

Al doilea program care ar trebui lansat în primul trimestru al anului 2022 se numeşte IMM Prod şi are ca scop declarat reindustrializarea României. Acesta are un plafon de 1,5 miliarde de lei şi se axează pe producţie şi industrie în mediul urban, fie că este vorba de activităţi noi sau de extinderea activităţilor existente.

„Linii de capital de lucru de 5 milioane de lei, 10 milioane de lei pentru investiţii, destinat inclusiv startup-urilor, inclusiv firmelor care au activitate de mai mulţi ani. Tot 24 de luni va fi scutirea de plăţi a comisioanelor şi dobânzilor”.

Nancu a subliniat că este în discuţii cu partenerii din mediul bancar pentru a încerca să obţină dobânzi mai mici pe IMM Prod, astfel încât costurile de dezvoltare să fie mai reduse.

„Aici încercăm să venim cu un cost mai redus către IMM-uri. Dacă pe Agro şi IMM Invest  după 8 luni de zile întreprinzătorul avea de plătit la capitalul de lucru o dobândă de 2,5% plus ROBOR la trei luni, iar la investiţii 2% plus ROBOR la trei luni, aici încercăm împreună cu instituţiile financiar-bancare să avem un cost mai redus. Deocamdată suntem în negoceri, încercăm să reducem acest cost”.

Garant Construct este un program cu un plafon total de 2,5 miliarde de lei, compus din 1,25 miliarde de lei pentru UAT-uri şi 1,25 miliarde de lei pentru IMM-uri.

„Fie că sunt bani europeni, fie că sunt de la Compania Naţională de Investiţi, din PNDL, din orice program de finanţare, noi am gândit aceste programe să venim cu cofinanţare, cu credite punte, astfel încât să nu întrerupem finanţarea pentru că orice UAT are lucrări publice cu IMM-uri. E clar că în momentul în care nu mai are finanţare decapitalizezi contractantul”.

Programul va cuprinde atât linie de investiţii, cât şi linie de capital de lucru, în contextul în care Dumitru Nancu este de părere că şi primăriile au nevoie de capital de lucru de multe ori.

„De ce o primărie nu poate accesa un capital de lucru să plătească utilităţile? Încercăm să dăm utilitate acestui instrument. FNCIMM este cel mai important instrument financiar pe care îl are la îndemână guvernul României şi încercăm să îl folosim la maxim. Să încercăm ca primăriile, companiile primăriilor să poată accesa pe capital de lucru pentru, spre exemplu, plata salariilor, şi asta este o problemă. Orice cheltuială zilnică care se amână duce la penalităţi, taxe, care pot să ducă la incapacitate de plată”.

Totodată, componenta destinată IMM-urilor din Garant Construct vrea să ajute firmele din domeniul construcţiilor, mai ales în contextul în care acestea s-au situat pe primele locuri printre beneficiari în 2020-2021.

„Eu spun că este un program important. În România 1 din 4 total credite este reprezentat de creditul bancar, dar 3 din 4 este creditul furnizor, adică firme care îşi datorează între ele, primăriile – pentru că dacă primăria nu îţi plăteşte ţie, tu nu plăteşti la furnizor şi el nu plăteşte salariile. Practic, încercăm complementar la IMM Factor să venim cu acest Garant Construct, un program important pentru infrastructura din România”.

Al patrulea program pe care FNGCIMM îl lansează în prima parte a anului 2022 se numeşte Innovation şi îşi propună să susţină proiecte care valorifică invenţiile şi inovaţiile. Acesta va avea un plafon de 1 miliard de lei.

„Încercăm prin el să mergem pe digitalizare, inovare, tehnologie, cercetare, dezvoltare. (...) Tot ce înseamnă inovare. Va fi particular pentru acestă industrie, pentru cercetare”.

Invitatul a punctat că programul aduce atât capital de lucru de maximum 5 milioane de lei, cât şi credite de investiţii de maximum 10 milioane de lei, o componentă de grant care reprezintă 10% din valoarea creditului şi o perioadă de 24 de luni în care beneficiarul este scutit de dobânzi şi comisioane.

„Aici intră şi IMM-uri şi centrele de cercetare. Nu există astfel de programe, încercăm să creăm şi pentru acest segment al cercetării, dezvoltării, inovării, un program particular. Doar pentru acest segment”.

Ce a mai declarat Dumitru Nancu, director general, FNGCIMM:

- Pe IMM Invest 85% din IMM-uri au mers pe capital de lucru, iar diferenţa de 15% a mers pe investiţii, existând această perioadă în care întreprinzătorii încearcă să îşi menţină cotele de piaţă şi să supravieţuiască. Pentru ce a fost luat acest capital de lucru? Achitarea dărilor la stat, achitarea furnizorilor, plata salariilor.

- Suntem în ultima etapă de acreditare pe Invest EU, cel mai mare program de investiţii al UE, unde noi sperăm ca începând cu al doilea trimestru să fim acreditaţi şi să începem să dăm garanţie indirectă europeană.

- Noi am aplicat la Invest EU doar pe componenta de garanţie, să înlocuim garanţia din datoria publică – pentru că orice garanţie nume şi cont stat se cuantifică în datoria publică – practic, să mutăm presiunea de pe bugetul României pe bugetul Uniunii Europene. Pentru început ne-am propus 540 de milioane de euro garanţie europeană şi suntem în proces de acreditare de către un consorţiu KPMG România cu Luxemburg.

- E clar că fără sistemul financiar-bancar statul nu reuşeşte să ducă la bun sfârşit aceste programe. Şi PNRR-ul trebuie să fie un mare parteneriat public-privat.