ZF Investiţi în România, un proiect ZF şi CEC Bank. Ce susţine Robert Negoiţă, primarul S3: Centrul Bucureştiului ar trebui eliberat de locuinţe, iar acestea să fie duse spre margine, unde avem aer mai curat. Zeci de mii de locuinţe ar trebui să fie dezafectate pentru că sunt cu risc seismic 3 şi 4

♦ Bucureştiul are nevoie de un Plan Urbanistic General nou, care să ţină seama de realităţile de astăzi, consideră primarul sectorului 3 Robert Negoiţă, mai ales într-o capitală cu multe clădiri cu risc seismic şi unde există o cerere mare pentru locuinţe noi.

Sectorul 3 a atras în ultimii ani mai multe proiecte mari de investiţii în imobiliare, în principal în proxi­mitatea bulevardului Theodor Pallady, unde s-au construit deja mii de locuinţe, dar şi mari noi zone de retail.

„În sectorul 3 mai avem 400-500 de hectare libere, iar dintre acestea 200-300 de hectare pot fi urbanizate, nu trebuie să se construiască peste tot. Este nevoie să extindem oraşul, să ducem locuinţele în zonele de margine pentru a reduce presiunea pe centrul oraşului“, a spus Robert Negoiţă, primarul sectorului 3, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România, realizată de ZF&CEC Bank.

Pe de altă parte, dacă până în martie anul trecut la nivel de Bucureşti dezvoltatorii continuau să investească în noi achiziţii de terenuri pentru viitoare dezvoltări, din luna martie 2021 au fost suspendate Planurile Urbanistice Zonale de Sector şi autorizaţiile au fost blocate. Din acel moment autorizaţiile s-au dat pe baza unui Plan Urbanistic General (PUG) expirat de mai bine de zece ani.

„Anularea PUZ-urilor de sector reprezintă o nenorocire. Are însă dreptate dintr-un punct de vedere primarul – nu este normal sau legal să reglementezi cu PUZ de sector. Dar primăriile de sector au realizat aceste PUZ-uri pentru că PMB de mai bine de zece ani, de când a expirat actualul PUG, Primăria Generală nu este în stare să genereze un Plan Urbanistic General. Prin PUZ am încercat să reglementăm construcţiile. Altfel, cine voia o casă, construia o casă, lângă, voia cineva un bloc şi făcea un bloc. Centrul Bucureştiului ar trebui eliberat de locuinţe, iar acestea să fie duse spre margine, unde avem aer mai curat“, a explicat Robert Negoiţă. El subliniază că în Bucureşti prea mulţi locuitori trăiesc în clădiri cu risc seismic, care nu sunt nici demolate şi nici reabilitate.

„Zeci de mii de locuinţe din Bucureşti ar trebui să fie dezafectate pentru că sunt cu risc seismic 3 şi 4, stau să cadă. Clădirile nu sunt veşnice, au o durată de viaţă. An de an sute de locuinţe ar trebui demolate sau consolidate în Bucureşti. Dar asta nu se întâmplă. Este o mare presiune pe zona imobiliară. An de an sunt foarte mulţi care se mută în Bucureşti“, a spus primarul sectorului 3.

Ionuţ Negoiţă, fratele lui Robert Negoiţă, este unul dintre cei mai mari investitori imobiliari din Bucureşti, cu mai multe proiecte rezidenţiale dezvoltate în Capitală.

Fraţii Negoiţă au început să dezvolte afaceri în România după ce au lucrat în domeniul construcţiilor în Iugoslavia şi Franţa, unde au adunat o parte din banii pe care aveau să îi investească în ţară, după cum povesteau ei anterior. În anul 1998, când a fost înfiinţată firma Pro Confort, fraţii Negoiţă au început să facă afaceri prin vânzarea de mochetă, adusă din Belgia cu o camionetă de trei tone şi jumătate. Înainte de a se lansa în această afacere, au mai existat câteva încercări, precum dezvoltarea unui depozit de materiale de construcţii şi a unei secţii de produs plăci de teracotă. Afacerile în hoteluri şi imobiliare au început să fie dezvoltate după ce fraţii Negoiţă au cumpărat în 2002 un teren în zona Otopeni pe o suprafaţă de 13.000 de metri pătraţi, pe care au dezvoltat ulterior hotelul Confort, înfiinţând firma Pro Hotels. La baza acestei strategii a stat atât construirea celui mai mare hotel din Europa, Rin Grand Hotel, dar şi a celorlalte hoteluri, Traian (actualul Rin Central) şi Confort Otopeni (Rin Otopeni).

El explică faptul că primăriile de sector ar trebui să preia cât mai multe proiecte de investiţii de la Primăria Capitalei. Spre exemplu, bugetul PMB este aproape integral reprezentat de subvenţiile pentru agentul termic şi transport în comun – STB şi salarii. De partea cealaltă, Primăria Sectorului 4 a preluat mai multe străzi şi bulevarde de la PMB şi le-a modernizat, la fel şi Primăria Sectorului 3.

„Trendul de subsidiaritate înseamnă cât mai aproape de cetăţean, de a fi cât mai aproape, iar la noi cel mai aproape de cetăţean este primăria de sector. Cu cât duci decizia şi zona de implicare mai aproape de cetăţean, este mai bine. Şi nicio şcoală administrată de primăria de sector nu arată mai rău decât una administrată de PMB“, a explicat Robert Negoiţă.

Cel mai recent proiect preluat este reprezentat de Şcoala 149, care are peste 1.000 de elevi.

„Concurenţa generează performanţă. Primăriile de sector concurează cu PMB şi primăriile de sector între ele şi vedem diferenţe. În toate domeniile concurenţa este benefică. Acum studiem posibilitatea de a prelua termia de la PMB, un domeniu complicat în care primăria generală nu îşi face treaba şi mulţi cetăţeni au stat o perioadă lungă în frig şi pe noi ne costă foarte mulţi bani agentul termic – producţie, distribuţie şi livrare. Este posibil. Sistemul de termie din S3 ar fi cel mai mare din România. Eficienţa CET-urilor din Bucureşti per total este de 30-35%. Adică aproape 70% reprezintă pierderi“, a explicat Robert Negoiţă.

Primarul sectorului 3 are în plan investiţii în pasaje subterane şi poduri pentru a fluidiza traficul din zonele Dristor şi Vitan.

„Noi vrem să scoatem circulaţia din sectorul 3 prin alternative ocolitoare. Cei din sud acum pot veni pe Splaiul Unirii până la Teclu, trec podul, mai facem un pod peste Pallady la intersecţia cu cu Teclu astfel încât cei din sud să iasă pe sub acest pod, iar de la Apărătorii Patriei din sud, primul semafor să fie în Constanţa şi astfel cei din sud nu vor mai veni spre Dristor pentru a bloca intersecţia şi Mihai Bravu, Camil Ressu şi Pallady pentru a genera blocaje şi poluare. Pentru cei din nord am gândit o alternativă pe Drumul între Tarlale, şoseaua Gării Căţelu – facem pod peste calea ferată şi mai facem un pod la intrarea pe autostrada A2. De la Mega Mall din S2 primul semafor va fi tot în Constanţa. Mai avem în proiect două pasaje subterane pe Mihai Bravu, pe inelul median. De doi ani lucrăm la avize. Mihai Bravu cu Dudeşti – Camil Ressu şi sub intersecţia cu Vitan. Rămâne b-dul Unirii, unde se circulă greu, sunt multe maşini şi unde putem planta încă 1.000 de copaci“, a explicat Robert Negoiţă.

El vrea să aplice pe Bdul Unirii, între Piaţa Unirii şi Piaţa Alba Iulia – partea din Sectorul 3 a bulevardului ideea de a construi un tunel care să preia traficul de maşini, iar la suprafaţă să fie construit un parc, idee aplicată tot mai des în oraşele germane.

„Pe B-dul Unirii vorbim de 3,5 km de pasaj spre exemplu pentru a duce traficul în subteran şi a transforma bulevardul actual într-unul pietonal. Majoritatea din consilul local al PMB a respins proiectul şi spun că nu este oportun. 500 mil. lei ar costa investiţia şi putem folosi fonduri europene pentru mobilitate urbană. Un proiect similar a fost pe Decebal, la parcare, însă acolo au fost foarte mari probleme cu utilităţile“, a spus Robert Negoiţă.

El a explicat faptul că în Bucureşti în ultimii 32 de ani numărul maşinilor a crescut exponenţial, timp în care infrastructura s-a derulat extrem de încet.

„Bucureştiul este blocat de trafic. În 32 de ani numărul maşinilor a crescut de zece ori. În aceşti ani s-au construit numai două pasaje şi jumătate – Berceni, Băneasa şi jumătate la Casa Presei deoarece vorbim numai de sensul de intrare, nu şi cel de ieşire. Este de râs dacă nu ar fi ruşinos. Poduri? 3-4. Nu s-a rezolvat problema de trafic. De doi ani de zile ne chinuim să luăm avize de la PMB – de la arhitectul şef, de la STB, de la termie – pur şi simplu nu reuşim să ne avizăm pentru pasaje şi poduri. Avem trei poduri şi pasaje în proiect şi vrem ca până anul viitor să le finalizăm.  Spre exemplu acum doi ani am făcut podul de la Nicolae Teclu. A durat mai bine de un an să luam avizele şi autorizaţiile de la PMB iar în două luni a fost gata podul iar recepţia cu cei de la PMB a mai durat un an şi jumătate“, a explicat Robert Negoiţă.