ZF Investiţi în România! Teodor Frolu, Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23: Bucureştiul nu trebuie să repete greşelile făcute în anii ’70 şi ’80 de alte metropole europene prin construcţia de poduri, pasaje şi asfalt, ci să le ocolească, investind banii în soluţii care să reducă poluarea, nu să o crească

Pasajele şi podurile con­tribuie la creş­terea trafi­cului, a poluării şi a tem­peraturii în oraş pe timp de vară, motiv pentru care investiţiile muni­cipalităţilor tre­buie să se îndrepte către zone verzi, care să permită funcţionarea acestora drept „aparate naturale de aer condi­ţionat“, consideră arhitectul Teodor Frolu, care coor­donează Aso­ciaţia Ivan Patzaichin - Mila 23, în paralel cu proiectul Rowmania.

„Dâmboviţa tre­când prin mijlo­cul o­ra­şului are o mare pro­blemă - a fost gân­dită ca o diame­trală în anii ’80, ceea ce este o soluţie urbană con­tra naturii în aceste vremuri. În anii ’70 erau valabile aceste idei, nu acum. Continuarea ideii ca ea să ră­mână o diametrală prin podul Ciurel este o greşeală faţă de calitatea vieţii în oraş. Pe de altă parte, poate fi trans­formată într-o dia­me­trală verde – un râu care are o zonă împădurită în malurile sale, deoarece o umbră natu­rală pes­te un luciu de apă creează o diferenţă de 4-5 gra­de de temperatură vara, devi­ne un aer condiţio­nat natu­ral. Pentru acest lucru trebuie refăcut malul. Problema este că nu poate fi umplut râul acum. A fost proiectată greşit din start odată cu pasajul de la Unirii – care este un blocaj al râu­lui, motiv pentru care lacul Morii este întot­dea­una la jumătate, pentru a face faţă inundaţiilor. Râul nu este plin în Bucureşti pentru a avea o rezervă, şi dacă se ridică mai mult, intră apă la metrou şi trebuie activate pompele“, a spus Teodor Frolu în cadrul emisiu­nii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF & CEC Bank.

Spre exemplu, pasajul de la Doamna Ghica inaugurat recent, nu dispune de piste pentru biciclete, spaţii verzi sau cale pentru tramvai, a mutat aglomeraţia la următorul se­ma­for şi a apropiat zgomotul şi polua­rea de geamurile celor care locuiesc în intersecţie.

„Ideea de a face pasaje, auto­străzi suspen­da­te, este una complet greşită din punct de ve­de­re urbanistic. Pasa­jele în oraş nu rezolvă tra­ficul. Spre exemplu noul pasaj de la Colen­tina mută coada cu 50 de metri. Treci o intersecţie să te blochezi în alta. Şi în Europa şi în SUA au fost constru­ite autostrăzi urbane pe care ulterior le-au demolat. Putem evita astfel de gre­şeli, ape­lând la experţi şi nu la mer­cenari de casă. Pasa­jele nu rezol­vă traficul, ci doar îl aglomerează. Când le faci şi pe deasupra, nu doar că nu rezolvi nimic, creezi şi un discon­fort. Aşa cum este pasajul de la Basarab, cu podul suspendat. Ideea e să nu insistăm în astfel de greşeli. Trebuie să fim mai atenţi cu resursele şi nu trebuie să inventăm nimic, alţii au făcut greşelile şi noi trebuie să le evităm“, a subliniat Teodor Frolu.

El explică faptul că pentru Dâm­boviţa trebuie implementat un pro­iect care să ducă la extinderea spaţiu­lui verde de pe maluri, după modelul oraşelor vest-europene. În Bucureşti însă, totul este betonat iar pe mal nu există verdeaţă.

„Pe marginea râului trebuie redu­să partea carosabilă la două benzi, pentru un trafic local nu de diame­trală, iar noi acum avem şi şase benzi, care sunt utilizate doar la ore de vârf, iar în rest radiază căldură şi poluare. Pentru biciclete ar funcţiona dia­me­trala aceasta însă, dar pe toată lungi­mea, cu transport public. Podul de la Ciurel a fost o greşeală majoră, iar continuarea lui ar fi o altă greşeală majoră“, a spus Teodor Frolu.

Primarul actual al Capitalei, Ni­cu­şor Dan, nu a mai continuat proiec­tul podului de la Ciurel, mizând pe ideea ca Dâmboviţa să nu devină o nouă cale de acces în oraş, pe de altă parte, în condiţiile în care Bucureştiul nici după 30 de ani nu are o centură funcţională, chiar şi cu traficul pe care îl are, un autoturism traversează mai repede Capitala prin centru decât pe centura DNCB, lucru care teoretic se va schimba în următorii ani odată cu inaugurarea A0.

Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23 şi Nod Makerspace vor organiza săp­tămâna viitoare Săptămâna Dez­voltării Durabile - Dâmboviţa Delive­ry prin care râul să fie promovat.

„Va începe Săptămâna Dezvol­tării Durabile - Dâmboviţa Delivery, eveniment organizat în zona Fabricii Bumbacului, la Mihai Bravu alături de cei de la Nod Makerspace. Tot ei vor propune un sistem plutitor de colectare a deşeurilor, cu sortare a deşeurilor. Sperăm să avem pe Dâm­boviţa mia multe astfel de puncte. Ideea este de a conştientiza că Dâm­boviţa nu este doar un râu care duce mai departe mizeria, ci o resursă im­por­tantă a oraşului. Astfel de eve­nimente vor reconecta bucureştenii la Dâmboviţa şi nu se vor uita la râu ca la o infrastructură, ci ca la un brand al oraşului. Acum 10 ani, a fost realizat un studiu şi concluzia a fost că mulţi nu văd Dâmboviţa, nu este perceput ca un loc important“, a spus Teodor Frolu.