ZF IT Generation. Evelina Necula, Kinderpedia: Trebuie să ne aliem cu ceilalţi antreprenori români din ed-tech şi să cerem împreună guvernului să ne sprijine să ne extindem pe plan global, educaţia digitală nu se poate face doar cu multinaţionale

„Digitalizarea nu poate fi făcută prin colectivizare, trebuie să se facă ţinând cont de părerea şi experienţa utilizatorilor.“

Toţi antreprenorii din Ro­mânia care au dezvoltat soluţii de educaţie digitală ar trebui să se alieze şi să meargă împreună la guvern pentru a-şi prezenta din nou produsele şi serviciile dezvoltate de-a lungul anilor prin eforturi proprii, pentru a cere sprijin pentru a ieşi pe plan global dar şi pentru a participa la digitalizarea învăţământului şi pentru a avea un cuvânt de spus în definirea strategiei de utilizare a tehnologiei pe plan local, în contextul în care autorităţile au arătat până acum că preferă să lucreze mai ales cu multinaţionale precum Google.

„Transformarea digitală a educaţiei în România trebuie făcută în colaborare şi în sinergie cu antreprenoriatul local, doar aşa putem obţine o transformare reală şi o creştere sustenabilă, atât a societăţii, cât şi a companiilor care aleg să investească în România în acest domeniu“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Evelina Necula, cofondator al Kinder­pedia, o aplicaţie care facilitează comu­nicarea între profesori, elevi şi părinţi.

„Este important ca antreprenorii care au investit în educaţie în România să se alieze. Fac apel la soluţiile deja cunoscute, să mergem împreună la ministerele implicate – la Ministerul Digitalizării şi cel al Educaţiei – şi să ne prezentăm, să le spunem cine suntem, despre investiţiile pe care le-am făcut în utlimii ani şi să le spunem că ne dorim sprijinul lor pntru a scala şi a creşte impactul pe care soluţiile noastre îl pot avea. Asta se poate realiza prin proiecte pilot, finanţate de autorităţi, care să fie realizate pe segmente, pe categorii, eşantioane şi după ce profesorii sunt pregătiţi să se realizeze studii inde­pendente de impact pentru a putea merge mai departe cu valori reale, cu indicatori de succes cât se poate de transparenţi şi să demonstrăm că şi tehnologia în educaţie din România poate să aducă răspunsul la problemele pe care le înfruntăm astăzi“, a adăugat ea. Evelina Necula a făcut aceste comentarii în contextul în care Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lansat anul trecut în dezbatere publică Strategia de Digi­talizare a Educaţiei din România 2021-2027 - SMART-Edu.

Cofondatoarea Kinderpedia a declarat că guvernul ar trebui să aibă o deschidere mai mare către antreprenorii locali, egală cu cea arătată marilor companii multina­ţionale, precum Google.

Pe parcursul anului trecut, impactat de criza medicală, ministerul Educaţiei a avut abordări diferite în relaţia cu jucătorii din tehnologie, a explicat Evelina Necula.

Astfel, dacă în intervalul martie – iunie, Ministerul Educaţiei a discutat cu mai mulţi antreprenori locali şi a semnat protocoale de colaborare cu mai multe companii care produc soluţii pentru educaţia online, inclusiv soluţii româneşti, în luna septembrie, autorităţile au transmis şcolilor un mesaj care putea fi interpretat că ar transmite că singurele soluţii validate şi acceptate de minister pentru şcoala online aparţin unor companii multina­ţionale.

„Acest lucru este în detrimentul ecosistemului antreprenorial din educaţie şi face ca dezvoltarea noastră şi creşterea pe termen lung să fie mai dificilă.“

„Am expus această problemă autorităţilor, am încercat să luăm legătura cu ei şi de aceea ne-am implicat în Strategia de Digitalizare pentru că vrem ca antreprenoriatul din educaţie din România să aibă un rol mai important în dezvoltarea pe termen lung a educaţiei şi în transformarea din zona digitală“, a menţionat Evelina Necula.

Ea consideră că succesul procesului de digitalizare a educaţiei în România poate fi asigurat de descentralizarea procesului decizional şi descentralizarea fondurilor dedicate acestui domeniu.

„Un impact valoros pe termen lung poate avea şi stimularea unui ecosistem deschis. Cred că ar trebui ca această zonă a antreprenoriatului, care în ultimii 7-10 ani s-a uitat către educaţie, a investit, să fie ajutată în scalarea soluţiilor la nivel naţional şi regional. E un moment fără precedent să ne întoarcem către ce a făcut mediul de business din România şi să sprijinim dezvoltarea lor şi internaţionalizarea. Degeaba facem programe de antreprenoriat dacă apoi, la nivelul altor autorităţi care ar putea să ducă aceste soluţii la următorul nivel, nu avem o uşă deschisă.“

De asemenea, cofondatoarea Kinderpedia a mai spus că este mai dinamic şi mai productiv pentru tot mediul economic ca ministerul Educaţiei să ofere acces la această piaţă cât mai multor jucători din România, pentru că din competitivitatea lor se va naşte progresul tehnologiei în educaţie şi soluţii noi şi diverse.

Anul trecut, Kinderpedia a semnat cu Ministerul Educaţiei un protocol în urma căruia aplicaţia a fost oferită gratuit tuturor şcolilor publice din România, în încercarea de a spijini continuitatea activităţilor instituţiilor educaţionale până la finalul anului.

În urma pandemiei şi a mutării şcolilor în mediul online, numărul de utilizatori înregistraţi de aplicaţia Kinderpedia a crescut de la 20.000, câţi erau anul trecut pe platformă, până la peste 100.000 doar până în luna iunie a anului 2020.

„Majoritatea utilizatorilor au fost din mediul privat. Am reuşit să încheiem anul cu 150.000 de utilizatori activi, aproape de zece ori mai mult decât aveam în 2019, şi cu venituri de aproape 200.000 euro, adică duble faţă de anul precedent“, a conchis Evelina Necula.

Ea a adăugat că un factor important în procesul de transformare digitală este reprezentat de transparenţa privind criteriile de evaluare a unei soluţii dedicate zonei de educaţie.

„Nu este suficient să înşiri funcţionalităţi pe o foaie de hârtie, să bifezi căsuţele, este important să demonstrezi eficienţa a ceea ce dezvolţi şi rata de utilizare. Sperăm ca această strategie să treacă de nivelul teoretic şi să fie acţionabilă, să producă transformări în societate şi în economie. Dar este necesară participarea ecosistemului antreprenorial local la această transformare a educaţiei.“

 

Ce a mai spus Evelina Necula la ZF IT Generation

Este bine că s-au adunat mai mult paliere de intervenţie strategică pe care s-a făcut analiză, evaluare, şi au fost propuse o serie de măsuri pe care sperăm să le vedem aplicate.

Strategia de Dezvoltare este destul de robustă, e greu de parcurs şi de oferit un feedback pentru că are 97 de pagini. Spre comparaţie, programul lui Barack Obama avea patru pagini. Poate nu vom ajunge niciodată la acest nivel, dar majoritatea strategiilor pentru educaţie pe care le-am mai urmărit din alte ţări au undeva la 20 de pagini.

Un aspect pe care îl consider foarte important este că ne uităm acum la o fereastră de oportunitate pe care criza sanitară a creat-o şi noi avem responsabilitatea să o valorificăm. Profesorii sunt în mediul online, mulţi folosesc astăzi instrumente digitale doar că modul în care le folosesc şi atitudinea lor faţă de digitalizarea educaţiei s-a transformat pe parcursul acestor luni. În cazul multora dintre ei această şcoală online a adus burn out, provocări, care pot constitui o rezistenţă faţă de o transformare pe termen lung. Ei trebuie să afle care sunt avantajele şi oprotunităţile pe care tehnologia le aduce.

În drumul spre transformarea digitală a României nu putem omite descentralizarea fondurilor şi a deciziilor cu privire la digitalizarea în educaţie care, deşi ar trebui să se facă la nivel de şcoală, se face în continuare la nivel de primărie, inspectorat sau minister.

Dacă le dăm profesorilor şi şcolilor atât de multă responsabilitate trebui să le dăm libertatea să aleagă singuri mijloacele prin care să îşi facă treaba. O astfel de împuternicire va face o transformare reală la nivel de societate, dar şi la nivel economic.

În prezent, ei zic „da, trebuie să luăm o platformă, dar nu mă cert eu cu primarul dacă el vrea alta“. Genul acesta de abordare cred că va trebui depăşit.

Avem exemplul altor ţări Occidentale care au demonstrat că se poate oferi sprijin antreprenorilor locali.

Le putem oferi antreprenorilor români valoare pentru economia naţională pentru că nu ar trebui să vrem să fim mereu o piaţă de cumpărători. Este adevărat că aceste multinaţionale sunt deja cunoscute şi consacrate, dar la fel suntem şi noi.

De ce să nu internaţionalizăm o soluţie locală? Pentru că astfel nici angajaţii noştri nu vor mai alege să presteze servicii pentru soluţii globale, vor lucra în cadrul unor companii locale.

Cea mai gravă consecinţă a centralizării deciziei de achiziţie a unei soluţii este că va scădea dramatic rata de utilizare pentru soluţia propusă, pentru că oamenii nu fac niciodată cu aceeaşi convingere ul lucru care li se spune, faţă cu un lucru pe care l-au testat şi l-au folosit singuri. Pentru a face digitalizare în educaţie avem nevoie de participare individuală pe care o putem obţine doar atunci când utilizatorii sunt consultaţi.

Dacă ne dorim o transformare reală la nivelul fiecărui utilizator această decizie trebuie să fie cât se poate de individualizată. Există avantaje în centralizare, dar este cât se poate de benfic să deschidem piaţa către mai mulţi jucători şi să fim imparţiali în evaluarea impactului soluţiilor şi să vedem ce se potriveşte pe termen lung.

Am regăsit în strategie că resursele educaţionale trebuie să poată fi accesate pe toate platformele folosite de şcoli, nu izolate. Sunt multe idei valoroase în strategie. Trebuie să existe un cod de bune practici în achiziţiile de tehnologie.