ZF IT Generation. Investor Watch. Cristian Negruţiu şi Vlad Panait, fondatorii Sparking Capital: Procesul de autorizare a fost anevoios, însă am învăţat şi noi şi ASF şi am deschis drumul şi pentru alte fonduri

♦ Sparking Capital a investit până acum 3 milioane de euro în start-up-uri tech şi are în plan să investească alte peste 3 mil. euro în următoarele 12 luni.

Autorizarea în România a fondului cu capital de risc Sparking Capital care investeşte în start-up-uri de tehnologie, prima operaţiune de acest tip care a avut loc pe plan local, a fost un proces anevoios din care ambele părţi au avut de învăţat, deschizând totodată astfel drumul pentru alte fonduri axate pe investiţii în domeniul start-up-urilor tech, au povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation fondatorii Sparking Capital - Cristian Negruţiu şi Vlad Panait.

„Noi suntem un fond de investiţii cu capital de risc, autorizat în România în baza noii legislaţii, care investeşte în start-up-uri de tehnologie. De ce sunt importante aceste precizări? Noi nu suntem singurul fond de investiţii din România, însă alte fonduri sunt înregistrate în alte legislaţii. La sfârşitul anului 2019 a apărut legea 243 care practic reglementează această industrie. Existau şi înainte nişte reglementări în baza cărora de exemplu sunt înregistrate SIF-urile (societăţile de investiţii financiare), însă ele nu fac ce facem noi din punctul de vedere al businessului. Sigur că şi ei investesc în active necotate dacă e să privim lucrurile general, dar ei investesc în general în zona nontehnologică. De aceea, suntem primul fond înregistrat în România în baza noii legislaţii care investeşte specific pe această verticală a start-up-urilor de tehnologie”, a declarat Cristian Negruţiu, founding partner Sparking Capital. El a adăugat că echipa Sparking Capital a început să analizeze etapele pe care trebuie să le parcurgă în vederea autorizării la scurt timp după apariţia legii 243 la finalul lui 2019.

“Noi ne-am apucat de treabă relativ repede şi am parcurs uşor, uşor toate etapele. Fiind primul fond care a aplicat pe noua legislaţie, sigur că procesul a fost un pic mai îndelungat, atât noi, cât şi A.S.F. am învăţat împreună, zicem noi, din acest proces. Am avut toată deschiderea la nivelul conducerii A.S.F., dar evident lucrurile au mers un pic mai dificil. Au fost foarte multe adrese de la A.S.F., foarte multe răspunsuri din partea noastră, adică procesul a fost destul de anevoios, dar a urmat un parcurs destul de clar.”

Compania Sparking Capital a fost înfiinţată de Vlad Panait şi Cristian Negruţiu în 2017, iar în 2019 cei doi au început să strângă bani de la investitori privaţi pentru a putea finanţa start-up-uri din domeniul tehnologiei.

„Am început efectiv în iulie 2019 şi ne-am înfiinţat ca o societate pe acţiuni simplă, fără prea multe complicaţii. Iar ulterior a apărut legea.“

A fost apoi o perioadă de graţie, până am citit legea etc. A trebuit să ne adaptăm, să adaptăm toată structura de guvernanţă la noua cerinţă. De exemplu, a trebuit să mărim valoarea nominală a acţiunilor la 10.000 de lei. Pur şi simplu asta îţi cere legea şi trebuie să o faci. Iar asta înseamnă să îi întrebi pe toţi acţionarii dacă sunt de acord. Adică sunt foarte multe lucruri pe care a trebuit să le parcurgem în paralel cu autorizarea”, a subliniat Negruţiu.

Sparking Capital a solicitat atât înregistrarea în calitate de administrator de fonduri de investiţii alternative (A.F.I.A), înscrierea în registrul public al A.S.F. (Autoritatea de Supraveghere Financiară), cât şi autorizarea în calitate de fond de investiţii alternative (F.I.A.), toate fiind aprobate.

“Legislaţia este destul de stufoasă şi o mare parte a acestei legislaţii a fost preluată de la fondurile de retail, fondurile deschise, unde este normal să ai o protecţie mai mare a investitorilor. Acolo sunt persoane fizice, este normal să le protejezi. Noi nu suntem tipul acela de fond, investitorii noştri sunt conştienţi în ce vehicul au intrat, sunt conştienţi de gradul mare de risc, este un fond închis, nu facem subscripţii publice, dar cu toate acestea legislaţia preia mult din acele elemente. Şi asta a fost o componentă importantă a procesului, adică aici a durat mai mult până am bifat cât mai multe din cerinţele legii. Acum, la nivel general, în continuare se impune un pic adaptarea legislaţiei din România şi nu mă refer numai specific la această lege 243 care reglementează industria noastră, ci şi la legea societăţilor comerciale. Legea faimoasa 31/1990, una din cele mai vechi legi din România, care din păcate nu prevede un tip de societate comercială adecvat fondurilor de investiţii. Şi aşa se explică de ce foarte multe fonduri se înregistrează în afara României. În legea societăţilor comerciale sunt cinci tipuri de societăţi, din care două se utilizează, iar restul de trei sunt foarte rare, sunt mai mult pentru studenţii de la Drept. Ori este societate pe acţiuni, ori este societate cu răspundere limitată, iar din păcate niciuna nu oferă un instrument util şi nu protejează investitorii într-un astfel de fond. Trebuie să fii acţionar, adică noi am optat pentru societate pe acţiuni, de fapt nu că am optat, ci era o cerinţă a legii 243. Ori aceasta implică o guvernanţă destul de complexă, care implică toţi investitorii. Trebuie să îi întrebi la fiecare lucru şi lucrurile astea nu sunt foarte uzuale şi foarte practice - să stai să întrebi toţi investitoriii la fiecare pas pe care îl faci”, a detaliat el.

Conform datelor publice, acţionarii Sparking Capital SA sunt Vlăduţ Vicenţiu Panait (16%), Cristian Teodor Negruţiu (12%), Viorel Opait (11%), Constantin Octavian Patraşcu (5%), Dorin Mirel Mateiu (5%), Cristian Ludovic Pop (5%), Mihaela Elena Urzică (4%) Vlad George Sarca (3%), Marian Creţu (3%), Vladimir Merla (3%), FWEI GROUP SRL (2%) şi ANALYTICS ON DEMAND SRL (2%).

Deşi momentan, procesul de autorizare al unui fond de investiţii cu capital de risc în România este mai anevoios, există totuşi iniţiative pentru simplificarea legislaţiei. “Noi suntem în acelaşi timp implicaţi şi într-un grup organizat pe lângă Ministerul Cercetării şi Inovării şi Digitalizării care urmăreşte tocmai simplificarea legislaţiei. Şi chiar aşa se intitulează - grup de lucru fonduri de investiţii pentru România viitorului. Cei de la A,S.F. au participat cu mare plăcere şi au avut mai multe şedinţe. Sunt implicaţi cam toţi colegii din industrie în acest  proiect şi practic încercăm să simplificăm legislaţia în sensul acesta al separării foarte clare între fondurile deschise de tip retail şi fondurile de tipul nostru, închise de investiţii alternative. Sigur că reglementarea trebuie făcută cât mai suplă, cât mai uşoară pentru a permite acestor fonduri să se înregistreze în România. De ce să mergem în Olanda până la urmă dacă putem să o facem şi aici în România şi să ne desfăşurăm activitatea aici. La o privire mai globală însă, nu e numai legea specifică, sunt şi nişte reglementări printre care această lege 31 care este o lege organică foarte greu de modificat, dar sperăm că lucrurile vor evolua pozitiv şi aici”, a punctat Negruţiu.

Autorizarea Sparkig Capital ca fond de investiţii alternative cu capital de risc pe plan local nu a avut implicaţii şi asupra strategiei sale de investiţii, ci a fost un pas obligatoriu pentru continuarea activităţii de investiţii. De la înfiinţare până în prezent, Sparking Capital a investit în start-up-uri locale de tehnologie aproximativ 3 milioane de euro, la care se adaugă 6 milioane de euro investite de co-investitori.

“Ne planificăm să investim aproximativ 3,5 milioane euro într-un an de aici înainte, atât în companii din portofoliu care sunt în etapa de creştere, cât şi în companii noi. Vrem să susţinem companiile din portofoliu în a se dezvolta şi a depăşi graniţele naţionale. O parte din ele deja fac lucrul acesta”, a precizat Vlad Panait, managing partner şi fondator Sparking Capital. El a adăugat că fiindcă o parte din start-up-urile în care a investit Sparking Capital sunt în proces de scalare internaţională, nevoile financiare pe care le au sunt mai mari.

“Un exemplu foarte simplu - dacă la primele investiţii echipele de fondatori erau constituite din 4-5-6 persoane, acum sunt echipe care au ajuns la 20-30 de persoane. Drept urmare şi nevoia lor de finanţare creşte semnificativ, adică numai prin triplarea echipei un calcul foarte simplu te duce la multiplicarea nevoii în contextul actual, neţinând cont de faptul că pătrunzând în geografii noi costurile diferă faţă de cele din România - costurile de angajare, costurile de promovare, costurile de marketing, etc. Cu cât ne îndreptăm mai mult spre Europa de Vest sau spre Statele Unite toate costurile astea cresc. Drept urmare, investiţiile pe care le facem în această etapă comparativ cu etapele anterioare sau cu etapele iniţiale au alt ordin de mărime la nivelul aceeaşi companii sau ca investiţie medie. Investiţia medie per start-up va fi mai mare în perioada următoare decât până acum.”

Sparking Capital a investit în total în 12 start-up-uri tech, media fiind de 250.000 de euro per companie. “În unele am investit de două ori, în mai multe etape. În general, la prima rundă investim cam în jur de 150.000 – 200.000 de euro per start-up, iar uneori mai puţin – 100.000 euro. În perioada următoare însă putem să ajungem şi la nişte investiţii de 300.000 – 400.000 de euro per start-up - depinde foarte mult de nevoile pe care le au, de obiectivele pe care le au şi de ceilalţi co-investitori. Sunt mai multe criterii si parametrii de care trebuie să ţinem cont şi care pot influenţa decizia noastră de a investi o anumită sumă într-un anumit start-up în care deja suntem prezenţi”, a spus Panait.

Din portofoliul Sparking Capital fac parte start-up-uri locale care provin din verticalele travel-tech, consumer-tech, marketing-tech, fin-tech, prop-tech, automatizări inteligente, fitness-tech, tehnologie AI de recunoaştere a vorbirii, economie circulară ş.a.m.d. Printre acestea se regăsesc Questo, Evertoys, ProductLead, Symphopay, Bright Spaces, EcoTree, Instant Spaces, Bankata, Vatis Tech, Sypher, KFactory şi Hyperhuman. Printre start-up-urile în care Sparking Capital a investit de două ori se numără Questo, Bright Spaces, KFactory şi Hyperhuman.

“În rundele de follow-on cam în 50% dintre ele am fost lead investor, iar în restul au fost parteneri ai noştri. În principiu am fost lead investor, deci cam din 12 companii, 7 au fost companii în care cel puţin într-o rundă noi am fost lead investor. În unele am schimbat - în prima rundă am fost noi cu un investitor al nostru, cu un partener, iar în runda următoare partenerul a preluat lead-ul, a devenit lead investor şi noi am co-investit.”

În prezent, echipa Sparking Capital se află în discuţii cu o serie de start-up-uri din zona de machine learning, proptech, e-commerce, health tech, marketplace-uri şi din zona de supply chain.