ZF IT Generation. Marina Dumitrescu, avocat şi cofondator al NewLaw.ro: Pregătirea juridică este esenţială încă de la înfiinţarea start-up-ului. Un start-up „legal proof“ poate primi finanţări şi cu 20% mai mari decât unul care are „neajunsuri“ juridice

♦ Este esenţial ca actul constitutiv să aibă şi particularităţi pentru scenariile în care fondatorii nu se mai înţeleg.

Start-up-urile de tehnologie, şi nu numai, au nevoie de servicii juridice încă de la înfiinţarea companiei, un proces care deşi s-a simplificat foarte mult, este esenţial din punctul de vedere al clauzelor stipulate în actul constitutiv, la fel ca şi înre­gistrarea mărcii şi protejarea pro­du­sului tehnologic ca proprietate inte­lectuală, toate aceste aspecte jucând un rol extrem de important ulterior în viaţa start-up-ului, în special în momentul în care vrea să ia o finanţare. O pregătire juridică cores­punzătoare poate ajuta start-up-ul să obţină o finanţare cu până la 20% mai mare decât în cazul în care are „neajunsuri“ juridice, în condiţiile în care înaintea oricărei runde de investiţii se face un audit juridic.

„În momentul în care start-up-ul se gândeşte să obţină o finanţare, fondurile de investiţii sau platformele de crowfunding, depinde de sursă, fac întotdeauna un audit juridic şi atunci toate documentele trebuie să fie absolut în regulă pentru că un start-up care este «legal proof» primeşte finanţări chiar cu 20% mai mari faţă de unul care are diverse neajunsuri din punct de vedere juridic pentru că neajunsurile înseamnă riscuri şi atunci evident se investesc mai puţini bani“, a spus Marina Dumitrescu, avocat şi cofondator al NewLaw.ro, dând şi un exemplu în ceea ce priveşte „neajunsurile“ juridice.

„Pentru Start-up Nation de exemplu ca sursă de finanţare, obţineai un punctaj în plus dacă aveai marca înregistrată sau puteai să o înregistrezi în trei luni dacă nu mă înşel ori înregistrarea unei mărci durează de la şase luni în sus, deci puteai să o rezolvi, dar nu în timpul respectiv şi atunci este bine ca start-up-ul să gândească de la început la toate aspectele ca să obţină o finanţare în viitor. Trebuie să se asigure că are toate lucrurile în ordine încă de la început. Dacă vorbim de documente, acestea se pot rezolva mai repede până la urmă, dar faptul că se vor face rapid la nevoie se traduce într-o investiţie mai mare, într-un onorariu mai mare şi atunci mai bine previi pentru că întotdeauna prevenţia costă mai puţin.“

Încă de la înfiinţarea companiei, fonda­torii unui start-up tech trebuie să fie atenţi la actul constitutiv, în special dacă este vorba de asociaţi cu cote egale pentru că ulterior, în dezvoltarea businessului, pot apărea diver­genţe şi atunci trebuie să existe un mecanism legal prin care să nu se blocheze businessul. De multe ori, start-up-urile de teh­nologie, fondate de proaspăt antre­pre­nori, fără o experienţă anterioară în antre­pre­noriat, sunt concentrate în primul rând pe produsul pe care îl dezvoltă şi nu acordă o importanţă la fel de mare aspectelor juridice.

„Start-up-urile în general pornesc într-adevăr de la un produs, creează un pro­dus şi apoi se gândesc cum să vândă şi să crească şi pentru asta au nevoie de o so­cie­tate. Societăţile în România se înfiin­ţează destul de uşor, asta n-ar fi o pro­blemă pentru că nu te mai duci cu o groază de do­cu­mente la ghişeu, le poţi depune online, deci lucrurile s-au mai simplificat. Ceea ce este însă mai important este conţinutul documentelor care se depun şi aici pornim de la vestitul act constitutiv care reprezintă practic un contract de asociere între între cei care sunt asociaţi în start-up. Actul con­stitutiv are generalităţi, dar poate conţine şi particularităţi şi aici mă leg în special de ce se întâmplă în cazul în care asociaţii au cote egale de participare şi la un moment dat nu se mai înţeleg, iar aceste neînţelegeri care nu sunt gestionate de la început pot bloca societatea, pot bloca businessul şi toate visurile şi entuziasmul de început al start-up-ului încep să se ducă pe apa sâmbetei“, a explicat ea, adăugând că fondatorii trebuie să se gândească chiar şi la scenarii mai negre, mai exact la situaţii în care nu mai pot lua decizii din cauze medicale sau de deces.

„Şi în acest caz dacă nu există diverse prevederi, succesorii, care poate nu se înţeleg între ei, pot bloca business-ul şi iar s-a muncit degeaba atâţia ani, iar când ajung să se înţeleagă nu mai au ce să împartă pentru că societatea s-a închis şi activitatea s-a dus.“

„Deci încă de la început este nevoie de mare atenţie pe acest contract de asociere, pe actul constitutiv. Cei cu mai multă experienţă se gândesc, dar cei care sunt la început de drum refuză efectiv să se gândească că ar putea interveni ceva în activitatea lor astfel încât să nu se mai înţeleagă cu asociaţii lor şi spun că «nu trebuie să trecem asta, nu avem nevoie de aceste clauze». Mai nou însă până şi legiuitorul a considerat necesare aceste aspecte şi obligă practic în momentul de faţă ca în actul constitutiv să se includă un mecanism de luare a deciziilor în caz de blocaj. Deci nu mai trebuie să stau să îi conving eu ca avocat.“