ZF IT Generation. Sfatul expertului. Marina Dumitrescu, avocat şi cofondator al NewLaw.ro, către fondatorii de start-up-uri: Citiţi cu atenţie contractul atunci când decideţi să apelaţi la finanţări prin intermediul platformelor de crowdfunding. Acceptaţi cât mai puţine compromisuri

Finanţările accesate de start-up-urile de tehno­lo­gie prin intermediul plat­for­me­lor de crowdfunding au în­ce­put să fie tot mai popu­lare pe plan local în ulti­mii ani, însă, deşi par o alternativă simplă de finanţare, fondatorii companiilor aflate la început de drum trebuie să citească cu atenţie contractele aferente şi să accepte cât mai puţine compromisuri, pentru că există riscul să primească banii foarte târziu sau deloc, a avertizat Marina Dumitrescu, avocat şi cofondator al NewLaw.ro, în cadrul emi­siunii ZF IT Generation.

„În primul rând, vreau să spun că mă bucur foarte mult că există totuşi pe piaţa din România aceste platforme de crowd­funding. Pe de altă parte, sunt într-o con­tinuă actualizare şi modificare, ceea ce este foarte bine. Însă trebuie avută foarte mare gri­jă în momentul în care se semnează contractul de către start-up cu o astfel de entitate, cu o astfel de platformă, pentru că pot interveni în situaţii în care start-up-urile ajung să ia mai puţini bani decât au estimat, sau poate deloc. Se pot întâmpla diverse situaţii şi atunci, pen­tru a evita pe cât posibil astfel de eşecuri până la urmă, este bine să se citească acel contract foarte bine şi să se accepte cât mai puţine com­promisuri pentru că aşa cum există acel entu­ziasm la înfiinţarea unui start-up, există acelaşi entuziasm, sau poate chiar mai mare, în mo­men­tul în care te apuci să strângi fonduri. Mai ales că aceste platforme îţi fac o publicitate foar­te mare, te promovează, îţi dau încredere că lucrurile se vor întâmpla şi visul tău practic va deveni realitate“, a spus Marina Dumitrescu.

Ea a adăugat că după ce se închide însă campania de strângere de fonduri pe platformă pot interveni diferite situaţii care să ducă la reducerea sumei strânse iniţial.

„După ce se închide campania, există posibilitatea să intervină situaţii diverse prin care se mai retrag investitori şi atunci suma scade. Se întâmplă ceva şi cu alţi investitori şi nu mai sunt eligibili şi alte astfel de exemple care conduc fie la o sumă mult mai mică investită, sau la lipsa sumei, sau la o durată foarte extinsă până primeşti bani. Dacă la început ţi se spune că îi primeşti în 3 luni, s-ar putea să nu îi primeşti nici într-un an. Şi atunci te afli într-o situaţie în care entuziasmul tău scade total, încrederea scade total şi trebuie să găseşti alte resurse. Ok, se creează oportunităţi, se închide o uşă, sigur se deschid alte 2-3. Dar din punctul acesta de vedere, neapărat start-up-urile ar trebui să consulte un partener juridic ca să înţeleagă foarte bine la ce se supun, ce riscuri există, la ce ar trebui să aştepte şi ce se întâmplă în general din colaborarea respectivă.“

Ce ar trebui să facă însă concret un fondator de start-up înainte să aleagă varianta de finanţare prin crowdfunding? „Ar trebui ca în contract să fie să acoperite cât mai multe situaţii la care se gândesc fondatorii, chiar dacă sunt ipotetice. Pentru că pe mine, ca avocat, argumentul că asta nu s-a întâmplat, nu mă satisface. Se poate întâmpla o dată şi să fie vorba de clientul meu şi nu-mi convine absolut deloc evident. Adică ar trebui să facă un <<brainstorming>>, să zic aşa, de situaţii posibile care pot interveni şi să se includă mecanisme de ieşire din acele situaţii, de rezolvare ale respectivelor situaţii. Chiar dacă uneori, poate, vom fi întrebaţi dacă ne place science fiction-ul, dar măcar stau în siguranţă, ştiu că o să îmi primesc banii, sau nu o să o îmi primesc banii, dar să fie din cauza mea şi nu din cauza altora. Deci, cât mai multe situaţii ce se pot încadra acolo, ce se pot acoperi, toate ideile ar trebui menţionate acolo şi în plus şi de mecanisme de rezolvare”, a precizat Marina Dumitrescu.

Întrebată dacă până în prezent s-a confruntat cu astfel de situaţii, ea a răspuns că a avut un caz, un start-up care încă îşi aşteaptă banii după un an de la încheierea campaniei de finanţare prin intermediul unei platforme de crowdfunding.

„Din păcate fondatorii şi-au asumat compromisurile pe care eu nu le-am sugerat a fi acceptate. Până la urmă, într-adevăr, este o decizie de business. Este businessul fundatorilor. Avocaţii explică şi dau sfaturi, dar până la urmă decizia nu este la ei.”