ZF IT Generation

ZF IT Generation. Start-up boost. Gabriela Mechea şi Bogdan Florea, Asociaţia Industriei de Soft şi Servicii: Exodul specialiştilor este cea mai mare provocare de pe piaţa locală, actorii politici trebuie să intervină

18 mai 2021 Autor: Adrian Seceleanu

„Ideal ar fi ca statul să ofere un nivel de bază de infrastructură cloud - un lucru pe care îl evită destul de mult din păcate - urmat de aplicaţii necesare desfăşurării serviciilor publice iar peste ele să existe posibilitatea construirii de aplicaţii.“

Cea mai mare provocare cu care se confruntă în prezent industria locală de software şi de servicii este reprezentată de exodul constant al specialiştilor în tehnologie, situaţie care are nevoie de un răspuns consistent şi structurat din partea actorilor politici, afirmă reprezentanţii puternicei Asociaţii Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), organizaţie cu peste 150 de membri, care au aproape 50.000 de angajaţi în România şi o cifră de afaceri cumulată de peste 3,4 mld. euro.

„Poate cea mai importantă provocare în acest moment este legată de exodul specialiştilor şi după cum ştim cu toţii la nivel global, nu numai în industria de software, în marea majoritate a industriilor dar cu precădere în zona digitală, este o concurenţă acerbă după resurse şi după talent, după resurse bine calificate. Din păcate noi pierdem încontinuu astfel de talente în favoarea altor pieţe şi cumva aici ar trebui să existe o acţiune concertată şi structurată pe termen mediu din partea actorilor politici, după părerea noastră”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Bogdan Florea, membru în Consiliul Director al ANIS. „Această creştere menţionată în studiu poate fi atinsă dacă vom conlucra la nivel de societate - atât actorii privaţi cât şi statul - în încercarea de a accelera transformarea digitală”, a punctat Florea.

„Totul depinde de cum abordăm teme cum ar fi sistemul de educaţie, abi­lităţile tehnologice existente în societate, cum investim în dezvoltarea com­petenţelor digitale la nivel de populaţie, cum investim în dotarea tehnologică la nivel naţional, transfor­marea digitală a băncilor, a administraţiei publice şi practic viitorul nostru în tehnologie”, a adăugat, în cadrul emisiu­nii, şi Gabriela Mechea, director executiv ANIS.

Sectorul public ar trebui să fie şi un catalizator al dezvoltării industriei locale de tehnologie, a declarat Bogdan Florea. “Iarăşi sectorul public ar trebui să fie un catalizator al transformării digitale prin investiţii făcute nu neapărat în modul în care sunt gândite astăzi - mă refer aici la partea strict tehnică - sistemele publice nu sunt după cum ştim interoperabile ceea ce ridică mari probleme inclusiv pentru actualele proiecte existente. Sunt probleme de arhitectură, probleme ulterioare de utilizare, şi acţionează ca o frână în calea dezvoltării de aplicaţii folosind infrastructura publică. Ideal ar fi ca statul să ofere un nivel de bază de infrastructură cloud - un lucru pe care îl evită destul de mult din păcate - urmat de aplicaţii necesare desfăşurării serviciilor publice iar peste ele să existe posibilitatea construirii de aplicaţii care să utilizeze datele în măsura în care există evident protocoale de respectare a confidenţialităţii şi să ofere servicii adiacente către populaţie”.

 

Ce a mai declarat Bogdan Florea în cadrul emisiunii:

Ce e de reţinut de aici este că avem o poziţie extrem de bună ca ţară în ecosistemul global al inovaţiei şi al economiei digitale mondiale, cred că avem potenţial de creştere - lucru dovedit de datele din acest studiu. Bineînţeles că orice analiză trebuie însoţită şi de obiective fixate în urma analizei realizate şi cred că din acest studiu cel mai important mesaj pe care ar trebui să-l desprindem este acela că suntem în poziţia să ne fixăm obiective îndrăzneţe, ca şi societate din punct de vedere al digitalizării şi al transformării digitale.

Aş aduce în discuţie viziunea ANIS pentru România digitală 2025 care este în sincron cu studiul, şi care prezintă provocările industriei, provocările şi nevoile industriei de IT&C şi de dezvoltare a softului şi serviciilor asociate, care oferă în anumite puncte şi nişte soluţii.

Creşterea economiei digitale nu poate avea loc fără o susţinere asiduă a ecosistemului de start-up-uri. Practic, avem companiile tradiţionale care livrează servicii, dar inovaţia şi progresul în tehnologie sunt practic asigurate de startup-uri. Şi după cum ştim şi am văzut şi recent, cele puţine pe care le avem, sunt consacrate în alte pieţe, din păcate.

Din acest motiv ANIS propune un cadru mai general de încurajare a start-up-urilor prin, am dat noi un exemplu care credem că ar putea să susţină aceste obiective, crearea unui fond de capital de risc mixt, guvernamental şi privat, care ar trebui să beneficieze de know-how-ul specificului local pe care îl are partea guvernamentală combinată cu experienţa managerială a unui operator consacrat de fond de capital de risc, în aşa fel încât să putem să identificăm uşor şi să incubăm uşor start-up-uri şi să le aducem în zona în care pot să crească accelerat.  Am propus noi şi o susţinere din punct de vedere al pieţei de capital în aşa fel încăt IPO-urile să se facă local. Sigur privind cifrele recente ale UiPath poate părea un demers naiv în momentul acesta dar evident trebuie să ne propunem nişte obiective. Nu o să se listeze toate companiile, toate start-up-urile la 35 de miliarde de dolari, dar poate reuşim să le listăm la 200 de milioane, sau la 300 sau la 500 de milioane de dolari. Acesta ar fi un element important.

Lucrul acesta e greu de construit sau de imaginat în momentul de faţă. Apoi partea de branding de ţară - suntem bine poziţionaţi după cum a menţionat şi studiul şi avem un potenţial foarte mare de creştere, sperăm sau ţintim spre 16% din PIB ca industrie  dar e foarte importantă o acţiune sistematică de promovare a brandului de ţară, şi a unui lobby puternic pentru investiţiile în tehnologie, lucru care se întâmplă în şări din regiune - aş menţiona aici Polonia, care este un campion al investiţiilor din exterior.

Educaţia este de asemenea o componentă importantă, nu putem avea o economie digitală sustenabilă în condiţiile în care rezultatele la testele PISA arată că nu suntem foarte bine poziţionaţi şi competenţele digitale şi pornirea de a avea generaţii de oameni <<alfabetizaţi în IT>> este cumva într-o stare incipientă. Există desigur excepţii, din ce în ce mai multe, dar nu este un fenomen de masă şi aici cumva ar trebui punctate aceste lucruri.

Toate lucrurile acestea despre care vorbim pot veni ca un efort din mediul privat numai că atâta timp cât nu exista un parteneriat public - privat în sens societal, nu comercial, atunci lucrurile vor muri probabil în faza de proiect, cele mai multe dintre ele.

 

Ce a mai declarat Gabriela Mechea în cadrul emisiunii:

Ne-am dat seama că este foarte dificil să evaluăm dimensiunea economiei digitale deoarece partea de digital şi influenţa ei asupra businessului şi asupra vieţii de zi cu zi este peste tot şi este foarte greu de stabilit. Ne-am concentrat să vedem care este valoarea adusă de sectorul IT&C - servicii, după aceea alte componente precum comerţul online, bankingul digital, sectoarele cu vânzări online, şi digitalizarea serviciilor publice şi am încercat să ne uităm şi alte zone precum agricultura sau alte industrii.

Conform studiului nostru aportul economiei digitale are o valoare adăugată reală atribuibilă pentru 2019 undeva la 16% din PIB din care cea mai mare pondere este formată de către sectorul IT&C, de 5,5% şi comerţul online este la 0,4% şi după aceea vin alte componente cu valori mai mici. Însă ceea ce este interesant este creşterea părţii de retail online de la 0,1% din PIB acum 2-3 ani până la 0,4% din PIB în 2019. Suntem foarte curioşi să vedem ce se va întâmpla în viitor pentru că din păcate datele pentru anul 2020 nu ne-au fost la dispoziţie deocamdată. Suntem foarte curioşi să vedem cu cât a depăşit acest 0,4% din PIB atins în 2019.

Ceea ce a fost foarte interesant de aflat este faptul că România are a doua cea mai accelerată rată de creştere a economiei digitale, pe primul loc fiind de data această Bulgaria, o ţară cu care noi ne comparăm de fiecare dată. Această rată de creştere a economiei digitale este influenţată de anumiţi factori, care pot să fie stimulenţi ţi acceleratori pentru a trece cât mai mult în digital dar sunt şi factori care pot să reprezinte şi o frână.

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania
Innovation Partner: