• Leu / EUR4.9207
  • Leu / GBP5.7178
  • Leu / USD4.6726
ZF IT Generation

ZF IT Generation. Start-up Pitch. Călin Lădaşiu, cofondator al Electroconductive Smart Ink - vopsea electroconductoare inovativă: Avem nevoie de o finanţare de circa 300.000 euro pentru a putea începe producţia

7 dec 2021 Autor: Ioana Nita

Vopseaua electroconductoare are numeroase aplicaţii, în special în industria electronică, dar şi în domeniul biomedical sau în producţia de geamuri.

Electroconductive Smart Ink, un spin-off dintr-un proiect pornit de o echipă de cercetători români, are nevoie de o investiţie de circa 300.000 euro pentru a putea începe să producă vopseaua inovativă dezvoltată - o vopsea electroconductoare care are aplicaţii în diferite industrii precum cea electro­nică, biomedicală sau producţie de geamuri. Echipa de cercetători români susţine că ar putea comercializa vopseaua la preţuri mult mai mici decât competiţia actuală.

„La ora actuală suntem în stadiul în care înfiinţăm compania, start-up-ul, şi de aceea acum căutăm investitori, dar şi parteneri industriali pentru a face transferul tehnologic. Vrem să construim o staţie pilot pentru a produce această vopsea, deci avem nevoie de aparatură. Aşadar, în prezent avem nevoie de circa 300.000 de euro pentru a putea construi o staţie pilot ca să producem această vopsea electroconductoare. Totodată, suntem în discuţii cu câteva companii mari pentru a putea realiza şi un transfer tehnologic către acestea, astfel încât să putem produce şi comercializa această vopsea”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Călin Lădaşiu, cofondator al Electroconductive Smart Ink. El are o amplă experienţă în zona de cercetare, atât în România, cât şi în străinătate, dar şi în zona industrială, lucrând pentru giganţi precum ExxonMobil şi Shell în Australia, unde de asemenea a fost şi cercetător în cadrul Universităţii Queensland.

„Ideea de a crea această vopsea ne-a venit în urmă cu mulţi ani, cam prin 2012, când am demarat un proiect pe idei finanţat de Ministerul Cercetării. În cadrul acestui proiect am dezvoltat materialul care stă practic la baza acestei vopsele -  nano - fire de argint funcţionalizate. Acestea reprezintă materialul de bază pentru vopseaua electroconductoare şi de aici a pornit dezvoltarea produsului mai departe“.

„Avem şi un brevet pe acest material şi pe metodele de fabricare şi această vopsea o să aibă foarte multe aplicaţii, în special în industria electronică pentru electronice flexibile, pentru că viitorul va fi al acestor electronice flexibile. De asemenea, se poate folosi şi de cei care fabrică ferestre - de exemplu, ca să poată schimba transparenţa ferestei respective la apăsarea unui buton, sau se mai poate folosi şi pentru suprafeţe cu autodezinfecţie care pot să fie extrem de utile în spitale. Totodată, se pot face tot felul de kit-uri experimentale pentru copii ca să înveţe cum să construiască un circuit, o celulă solară, să înveţe cum curge curentul electric şi aşa mai departe. Domeniul de aplicaţii este foarte variat”, a explicat el.

Echipa de cercetători români lucrează în continuare la dezvoltarea vopselei electroconductoare, având până acum mai multe versiuni.

„Avem câteva versiuni din această vopsea şi practic am şi construit nişte demonstratoare în care arătăm unele dintre utilizările acestor vopsele, iar două dintre aceste demonstratoare au fost chiar prezentate în octombrie la Bucureşti la finala Innovation Labs”, a punctat Călin Lădaşiu, adăugând că experienţa din cadrul pre-acceleratorului Innovation Labs i-a ajutat foarte mult pe partea de business, în condiţiile în care membrii echipei Electroconductive Smart Ink, fiind cercetători, au avut mai puţin contact cu mediul antreprenorial.

Trecerea din zona de cercetare în zona de business reprezintă un proces destul de anevoios în condiţiile în care în România sunt puţine astfel de proiecte, astfel de echipe neavând un suport încă din cadrul universităţii la fel cum se întâmplă în străinătate.

„Am lucrat foarte mult timp în Australia, atât în industrie, cât şi în universităţi şi am experienţă cu spin-off-urile din Australia. Acolo au un departament special al universităţii care se ocupă strict de acest lucru, de proiectele de cercetare care sunt în curs de brevetare. Acest departament asigură fondurile iniţiale şi ajută de la A la Z în ceea ce priveşte înfiinţarea spin-off-ului, dar şi cu atragerea de fonduri. Deci este mult mai facil să creezi acolo un spin-off din zona de cercetare, decât în România.”

O campanie Ziarul Financiar Partener: InnovX-BCR