ZF/Soter & Partners, 30 de ani, 30 de minute. Luminiţa Obaciu, payroll partner la Soter & Asociaţii: Sunt anumite drepturi şi obligaţii care se stabilesc în funcţie de nivelul salariului minim brut pe ţară, dar avem trei salarii minime brute pe ţară

♦ „Soluţia este de a discuta cu mediul de afaceri înainte de a implementa un act normativ. De multe ori sunt luate decizii de pe o zi pe alta, fără a fi discutate cu mediul de afaceri şi fără a fi înţeles impactul.”

Sunt mai multe neclarităţi în aplicarea legilor care privesc salariul minim pentru mediul de afaceri, a spus Luminiţa Obaciu, payroll partner la Soter & Asociaţii. Ea a vorbit în emisiunea „ZF/Soter & Partners, 30 de ani, 30 de minute” despre faptul că mai multe drepturi sau obligaţii se stabilesc în funcţie de salariul minim, dar mediului de afaceri nu îi este clar care este salariul minim.

„Avem multe provocări şi în aplicarea legislaţiei. În primul rând pentru că sunt anumite drepturi şi obligaţii care se stabilesc în funcţie de nivelul salariului minim brut pe ţară. Or în prezent, noi nu avem un salariu minim brut pe ţară. Vorbim de trei niveluri ale salariului minim brut pe ţară şi toate sunt denumite salariul minim brut pe ţară”, a spus ea.

Luminiţa Obaciu a dat şi un exemplu: „S-a discutat foarte mult despre această suprataxare a salariilor a celor care realizează venituri sub nivelul salariului minim pe economie, dar acum ne întrebăm care este nivelul salariului minim pe economie pe care îl luăm în calcul.”

În acest moment, salariul minim pe economie este 3.300 de lei brut, după creşterea cu 300 de lei de la 1 octombrie. Din aceşti 3.300 de lei, 200 de lei sunt neimpozabili, dar nu este clar dacă va mai rămâne această prevedere în legislaţie şi după 1 ianuarie 2024. Există însă şi domenii în care sunt alte salarii minime brute: salariul minim brut în construcţii creşte la 4.582 de lei şi la 3.436 lei în agricultură începând cu 1 noiembrie.

„Observăm că se vorbeşte despre salariul minim pe economie valabil în luna de calcul a contribuţiilor sociale atunci când calculăm contribuţiile minime la valoarea salariului minim şi atunci ne întrebăm: care din cele trei salarii minime le luăm în considerare?”, a mai spus ea.

Care ar fi însă soluţia? Soluţia este dialogul cu mediul de afaceri înainte de a implementa un act normativ. „De multe ori sunt luate decizii de pe o zi pe alta, fără a fi discutate cu mediul de afaceri şi fără a fi înţeles impactul. Pentru clarificarea situaţiei ar fi bine să se stabilească un indicator unic pentru calculul taxelor şi contribuţiilor şi al unor drepturi şi obligaţii legale, pentru că în prezent avem diverse prevederi care nu se mai pliază cu situaţia actuală în care vedem că într-un anumit domeniu salariul minim este mai mic decât pentru domeniul general.”

 

Ce spune Luminiţa Obaciu despre aplicarea facilităţilor fiscale din domeniul construcţiilor:

► În prezent lucrurile s-au clarificat, dar s-au clarificat pentru prezent. Pentru trecut există încă anumite probleme şi anume în prezent este reglementat în codul fiscal faptul că facilităţile fiscale se acordă doar pentru activitatea prestată în România, iar una din condiţii este ca cifra de afaceri din activitatea de construcţii să fie de cel puţin 80% din cifra de afaceri totală.

► Da, în prezent este reglementat în codul fiscal că luăm în considerare la calculul cifrei de afaceri doar activitatea prestată în România. Ce trebuie să avem în vedere în prezent este faptul că există situaţii în care salariaţi lucrează o parte din lună România, o parte din lună pe şantiere din străinătate. Trebuie să avem în vedere că aceşti salariaţi vor beneficia de facilităţile fiscale doar pentru partea din lună în care au lucrat în România, iar pentru partea din lună pentru care lucrează în străinătate nu beneficiază de facilităţile fiscale.

► Au existat numeroase controale fiscale care au eliminat facilităţile fiscale aplicate de anumiţi angajatori luând în considerare acel ordin al Comisiei Naţionale de Prognoză dar una dintre companii a dat în judecată atât Ministerul de Finanţe cât şi Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Comisia Naţională de Prognoză şi în urma procesului s-a stabilit că ordinul Comisiei Naţionale de Prognoză este nul din cauza faptului că nu a fost publicat în Monitorul Oficial.