„Antreprenorii ar trebui să aibă mai mult curaj în a ieşi la export, cei din alte ţări nu sunt cu nimic mai buni decât noi. Trebuie doar să ne pregătim produsele, serviciile, logistica.”
Industria românească înseamnă circa 20% din economie, iar trei sferturi din exporturile de produse ale României vin din industrie. Cifrele par bune, dar diavolul se ascunde în detalii: an de an, produsele industriale româneşti înregistrează deficit comercial cu importurile, indicator care arată competitivitatea deteriorată a produselor româneşti de export. Cât de strâns ar trebui legată strategia de reindustrializare a României de o strategie de export al produselor antreprenoriale?
„Foarte strâns, merg mână în mână. Nu se face primăvară cu o floare. Antreprenorii români trebuie susţinuţi, toate businessurile care au o marjă bună de profit sau pot să aibă trebuie ajutate să crească, doar aşa poate creşte şi ţara”, răspunde Ştefan Cherciu, proprietarul Casa Noastră, producător de ferestre din Dolj, care deţine brandul QFort.
Antreprenorii români care fac export trebuie ajutaţi, este părerea lui Cherciu. În acest sens, ar trebui să se creeze o comisie sau un departament pentru identificarea antreprenorilor care trebuie susţinuţi cu ajutoare de stat şi statul trebuie să asigure stabilitate legislativă.
„Trebuie ajutaţi să se dezvolte antreprenorii români care fac export. Au demonstrat că pot, vor să se dezvolte, au echipă de management, au un business uşor scalabil, cu marjă bună de profit, pe care să-l reinvestească în dezvoltare, preferabil tot în România.”
De asemenea, adaugă el, antreprenorii ar trebui să aibă mai mult curaj în a ieşi la export: „Cei din alte ţări nu sunt cu nimic mai buni decât noi. Trebuie doar să ne pregătim cum trebuie produsele, serviciile, logistica”.
În opinia lui Cosmin Pătroiu, care este CEO al companiei Terasteel, companie care face parte din Teraplast, România poate deveni un producător strategic în Europa Centrală şi de Est şi să aibă un rol activ în reconstrucţia Ucrainei.
„Preţul materialelor de construcţii este puternic influenţat de costurile logistice. Cu unităţi de producţie strategic poziţionate România are şanse reale de a deveni un producător strategic în Europa Centrală şi de Est şi implicit în reconstrucţia Ucrainei”, spune el.
România a avut exporturi de aproape 75 de miliarde de euro în 2021 şi importuri de peste 98 de miliarde de euro. Astfel, deficitul comercial la bunuri a trecut de 23 de miliarde de euro în 2021. Chiar dacă exporturile au recuperat într-un ritm bun căderea din 2020, importurile au urcat într-un ritm mai accelerat şi astfel deficitul comercial s-a adâncit. Principala piaţă de export pentru produsele româneşti a rămas zona euro, cu precădere Germania, care a absorbit aproape un sfert din produsele româneşti de export. Cum vor arăta 2022 şi 2023 din punctul de vedere al exporturilor industriale, mai ales al exporturilor companiilor antreprenoriale? Este incert, răspunde Ştefan Cherciu: „Depindem de materiile prime, de furnizori, poate ar trebui dezvoltate şi alte industrii în România, care au dispărut între timp”.
Prezenţa companiilor antreprenoriale în top 500 cei mai mari exportatori din economie este însă fragilă. În top 100 din 2021 sunt doar 4 firme deţinute de antreprenori locali: Chimcomplex (industria chimică), Aramis Invest (mobilă), Romcab (cabluri cu fibră optică) şi Cerealcom Dolj (cereale), potrivit unui clasament realizat de ZF pe baza datelor de la INS.
Instituţia a furnizat la solicitarea ZF topul celor mai mari 500 de exportatori din economie, iar pornind de la acest clasament ZF a ierarhizat cei mai mari exportatori cu capital privat românesc în 2021.
Doar un sfert din exporturile totale ale României sunt realizate de companii deţinute de antreprenori români. Mai exact 17-18 mld. euro în 2021, dintr-un total de aproape 75 mld. euro. Ca ordin de mărime, Automobile Dacia, cel mai mare exportator din România, trimite peste graniţe produse de 5 mld. euro anual, în timp ce Chimcomplex, jucător din industria chimică, cel mai mare exportator cu capital privat românesc, are exporturi de 250 mil. euro, potrivit estimărilor ZF.
Clasamentul marilor exportatori cu capital privat românesc include şi firme cu activităţi de comerţ, segment în care regăsim practic reexporturile: Pharmnet Plus sau Mairon Galaţi, ambele cu activităţi de comerţ.
La vârf nu regăsim însă marile companii antreprenoriale din industria alimentară, deşi datele statistice arată că cea mai bună poziţie a companiilor private româneşti la export este în continuare în sectorul de alimente, băuturi şi tutun. Este evident astfel că terenul pe care joacă exportatorii de alimente este cel al vânzărilor de sute de mii şi cel mult 10 milioane de euro.
Valoarea redusă a volumului de exporturi arată că industria agroalimentară are nevoie de investiţii masive pentru a deveni competitivă pe pieţele internaţionale. Iar dacă privim slaba reprezentare a capitalului românesc în top 100 mari exportatori vedem că întregul sector industrial are nevoie de investiţii pentru a ieşi cu curaj pe pieţele externe.
În top 100 cei mai mari exportatori din 2021 sunt doar 4 firme deţinute de antreprenori locali: Chimcomplex (industria chimică), Aramis Invest (mobilă), Romcab (cabluri cu fibră optică) şi Cerealcom Dolj (cereale), potrivit unui clasament realizat de ZF pe baza datelor de la INS.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE