Ciudata, intristatoare si paguboasa aceasta indiferenta a politicienilor, industriasilor, afaceristilor, managerilor si financiarilor nostri fata de ideea de carte si de obiectul ca atare! Asta chiar si cand lucrul ii priveste si-i avantajeaza cat se poate de direct.
Avem noi astazi istorii cumsecade (si la zi) ale liberalilor, taranistilor, socialistilor, finantate de partidele cu pricina? Avem istorii ale baroului sau ale breslei arhitectilor, ale uniunilor de creatie (nici macar a USR!), ale institutiilor de cultura (teatre, filarmonici, Ateneu, Opera etc.) ale UGIR s.a.m.d. comandate, subventionate si difuzate de beneficiari? Sau istorii ale Bucurestilor pe cartiere, pe zone patrimoniale sau decupaje etno-sociologice, comandate specialistilor de primariile de sector sau de Primaria Capitalei? Unde este albumul complet al constructiilor realizate de Ion Mincu? Si cand te gandesti ca un metru cub de asfalt care se gaureste intr-o saptamana costa cat zece carti care infrunta deceniile, cum sa nu te farmece, o data mai mult, tenacitatea admirabila cu care Nicolae St. Noica*, inginer de formatie, fost ministru al lucrarilor publice si amenajarii teritoriului la finele anilor ''90, scrie carti despre politica locuirii la romani, bate arhivele dupa documente legate de istoria arhitecturii, urbanistica bucuresteana, istoria betonului armat si rolul lui Ionescu Bizet, ori coordoneaza carti precum cea de fata? Cum spune Mugur Isarescu in prefata, "fara scormonitori in arhive de talia profesorului Noica, astfel de valori ce fac parte din patrimoniul national ar fi ascunse generatiiilor de astazi". Si inca: "Astazi, cand Romania este in suferinta la capitolul performanta, nu pot sa ne faca decat bine intoarcerile in trecut ale profesorului Noica, de unde aduce dovezi ca boala de care inca suferim nu este nici pe departe ereditara. Dimpotriva, avem un filon sanatos. In plus, de-a lungul timpului, dar cu deosebire in zorii capitalismului, romanii si-au afirmat capacitatea de a valorifica acest filon sanatos in folosul tarii. De ce evoc zorii capitalismului? Pentru ca atunci s-au intamplat la noi lucruri de-a dreptul admirabile. (...) Palatul Bancii Nationale s-a inaltat pe vechiul teren al unui han. Palatul CEC-ului la fel. Si alte cladiri monumentale inaltate la cumpana secolelor XIX si XX au fost construite in locul unor hanuri. Semn ca feudalismul romanesc iesea din istorie si-i lasa locul unei societati noi, care avea sa dezvolte cultura performantei: capitalismul".
Impreuna cu Cristina Popescu-Turlea, Tudor Postelnicu si Mihai Sorin Radulescu, beneficiind de viziunea grafica a Mihaelei Schiopu, de tiparul somptuos de la Arta Grafica si, fireste, de sprijinul BNR, Nicolae St. Noica aduna vreo douazeci de nume mai mult sau mai putin ilustre, legate intr-un fel sau altul de proiectarea si inaltarea celor doua palate ale BNR: cel de pe strada Doamnei 8, inceput in 1937 (Liviu Ciulley-senior, Aurel A. Beles, Radu Dudescu, Ion Al. Davidescu, Mihail Hangan, Scarlat Fotino) si cel de pe str. Lipscani 25 (realizat intre 1884-1889, Cassien Bernard, Albert Galleron, Scarlat Varnav).
In plina postmodernitate invadata de tot ce va sa zica de-constructie, des-facere de autoritate, de identitate, de radacinile locului si vechimea traditiei, a face elogiul unor mari constructori din trecut este nu doar un act stiintific, ci si unul de curaj. Si de patriotism, in sensul cuvintelor lui Barbu Stirbey, citat aici: "Patriotismul nu sta in cuvantari sonore, ci in lucrari straduincioase si de indelungata rabdare".
Dincolo de bucuria ochiului (cartea contine peste 300 de fotografii, intre care multe inedite, unicate sau raritati), avem ocazia sa ne intalnim cu autorii unor constructii pe langa care trecem aproape zilnic, admirativ sau indiferent, fara a ne gandi la ziditorii lor, fie ei proiectanti sau arhitecti, ingineri sau antreprenori. Liviu Ciulley, ramas, din pacate, in anecdotica boemei bucurestene doar cu scandalul mortii fiicei lui Cristescu "Plapumarul" sau, in cel mai bun caz, cu construirea Teatrului Nottara special pentru fiul sau, proaspat student la regie, dar care Ciulley-senior a ridicat Academia Militara, cladirea BNR din str. Doamnei 8 si tunelul pentru Tezaurul Bancii Nationale din Sinaia, blocul "Bijuteria" de pe Calea Victoriei (vizavi de Politia Capitalei), Institutul de Cercetari Agronomice, Colegiul Fratii Buzesti din Craiova, Palatul Administratiei din Ploiesti, Biserica Sf. Elefterie din Bucuresti, Manastirea Casin, hangarele mari ale Aeroportului Baneasa, Fabrica de avioane Mioveni-Colibasi, precum si o serie de constructii civile de lux care incanta ochiul bucuresteanului (v. lista la p. 24).
Si este doar primul exemplu. Urmeaza - aleg la intamplare - Radu Dudescu (sediile bancilor din Focsani, Rm. Sarat, Barlad, Iasi, Botosani etc., Spitalul Elias, Monetaria Nationala, Policlinica CFR din Piata Garii de Nord, Vila "Luminis" de la Sinaia, a lui George Enescu), Cassien Bernard (cel care a realizat cu Gaston Cousin planurile podului Alexandru al III-lea de la Paris, pentru a ridica intre 1885-1886 la Bucuresti Scoala Nationala de Poduri si Sosele), Albert Galleron care, cu Cassien Bernard, ne-a dat Palatul Ateneului, Aurel Ioanovici (Ministerul Justitiei, Posta de pe Sos. Stefan cel Mare, Spitalul Bucur, hotelul Rex din Mamaia, hotelul Continental din Constanta, Palatul Patriarhiei din Bucuresti)...
Tot de aici aflam date despre blocul "cu zodiac" de pe Dorobanti, despre Victor E. Bruckner, constructorul Crucii de pe Caraiman, Dimitrie Harjeu si bijuteriile sale arhitectonice in stil Ion Mincu, Nicolae Cerkez si Muzeul Colectiilor de Arta (fostul Minister de Finante) sau Imprimeria Statului, Emil Prager si Muzeul Taranului Roman sau Palatul Regal (proiectul de beton armat si executia)...
"Oameni de cultura?!" intreaba retoric autorul, pentru a raspunde cu dreptate "Da".
*) Nicolae st. Noica, Banca Nationala a Romaniei si personalitati din istoria constructiilor, prefata de academician Mugur Isarescu, Editura Masina de Scris 2006, 284 pag.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
