Noua biografie a Monseniorului Vladimir Ghika*), redactată de cinci autori care, de altfel, au avut un rol important în procesul de beatificare, participând prin cercetările lor la susţinerea postulaturii, a apărut simultan în limba română şi în limba franceză, cu titlul: Vladimir Ghika: Professeur d’espérance (Cerf, Paris 2013).
Pe coperta IV a volumului, autorii justifică scrierea unei noi biografii datorită deschiderii accesului, în ultimii ani, la cercetarea arhivelor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS); acest fapt, precum şi posibilitatea studierii arhivelor din străinătate, a permis descoperirea unor documente până acum necunoscute public despre Prinţul martir. Acestea sunt întregite de consemnarea mărturiilor altor victime ale prigoanei comuniste, care l-au cunoscut personal pe Monseniorul Ghika.
Documentele şi mărturiile istorice, alături de arhivele în care se găsesc, precum şi de bogata literatură despre Vladimir Ghika şi a celei avându-l pe el însuşi ca autor sunt enumerate, uneori cu scurte explicaţii, într-un capitol special, „Starea actuală a cercetării istoriografice cu privire la Vladimir Ghika” (pag. 35-52).
După Cuvântul înainte al Î.P.S. Ioan Robu şi Introducere, volumul cuprinde cinci părţi principale: „Copilăria şi tinereţea lui Vladimir Ghika până la intrarea sa în Biserica Catolică (1873-1902)”; „Viaţa de laic catolic (1902-1923)”; „Activitatea ca preot până la întoarcerea definitivă în România (1923-1939)”; „Vladimir Ghika în România în timpul Celui de-al doilea Război Mondial şi după război (1939-1952)”; „Arestarea, procesul, închisoarea, moartea (18 noiembrie 1952 – 16 mai 1954)”.
„Viaţa lui Vladimir Ghika s-a desfăşurat sub cinci papi şi de-a lungul a patru mari etape din existenţa Bisericii: înainte şi după acordurile de la Lateran; în anii Primului Război Mondial şi după el; în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi al urmărilor acestuia în Europa şi în lume. În România, viaţa i s-a desfăşurat sub patru regi şi sub trei regimuri politice: democratic, militar şi dictatorial-totalitar. Cinci războaie şi mai multe prăbuşiri de imperii i-au marcat viaţa: copil în timpul Războiului de Independenţă, care punea bazele României moderne; tânăr în timpul celor două războaie balcanice şi în timpul Primului Război Mondial; martor matur la ororile celui de-al Doilea Război Mondial şi al consecinţelor acestuia; martor, în sfârşit, la bătrâneţe, al ororilor sistemului comunist ateu, a cărui prigoană a îndurat-o din plin, Vladimir Ghika a fost un martor implicat al suferinţei umane timp de peste trei sferturi de secol de evenimente majore din istoria Bisericii şi a societăţii.”
Fiecare din cele cinci părţi ale cărţii scoate la iveală câte un aspect miraculos al vieţii Monseniorului Ghika: copilăria precoce şi tinereţea de student genial, activitatea diplomatică şi socială copleşitoare din timpul celor 21 de ani de apostolat laic, vindecările datorită rugăciunii şi îndrumarea spirituală desfăşurată uneori eroic în perioada de slujire preoţească şi, în sfârşit, rezistenţa spirituală şi continuarea statornică a activităţii preoţeşti în timpul războiului, al prigoanei comuniste şi chiar în închisoare, când riscarea propriei vieţi pentru aproapele devenise ca de la sine înţeleasă.
Ultimele două capitole, care descriu martiriul lui Vladimir Ghika şi drumul până la el, atrag atenţia şi prin informaţiile privind viaţa de zi cu zi în vremea regimului stalinist — în care faptul de a avea un arestat sau anchetat în familie devenise banal —, precum şi prin cele despre desfăşurarea planului partidului de persecuţie religioasă împotriva Bisericii.
Documentele sunt publicate integral şi lucrarea poate fi utilă istoricilor; ea rămane la fel de interesantă şi pentru toţi cei care doresc să aprofundeze biografia lui Vladimir Ghika, dar şi diferitele aspecte ale vieţii Bisericii în lume, în perioada vieţii Fericitului român.
*) Francisca Băltăceanu, Andrei Brezianu, Monica Broşteanu, Emanuel Cosmovici, Luc Verly - Vladimir Ghika, Profesor de speranţă. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti. Prefaţă de Î.P.S. Ioan Robu, Arhiepiscop Romano-Catolic de Bucureşti. 522 de pagini, 60 de ilustraţii
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
