Daca mersul la teatru sau la opera al tinerelor generatii eraprivit pâna in 1989 doar ca o problema a unui viitor in care oricum"fericirea si bunastarea" erau asigurate, de douazeci de aniincoace simtim tot mai acut urmarile lipsei de educatie princultura in viata de zi cu zi. Iar daca la sfârsitul deceniuluitrecut ne bucurau de simpla existenta a unor initiative artisticeprofesioniste dedicate celor mici, astazi spectrul comentariilor pemarginea fenomenului s-a diversificat considerabil. Fara cadiversitatea sau nivelul tehnico-artistic al productiilor de operadedicate copiilor sa aiba stralucirea sau rafinamentul productiilorde gen din vestul Europei, totusi nici prea departe nu mai sunt deacestea. Mai mult, putem semnala o imbucuratoare preocupare pentruimbunatatirea aspectului lor vizual.
Tendinta care a marcat estetica artelor spectacolului inultimele decenii, cresterea motivatiei vizuale a constituit sipreocuparea realizatorilor a doua dintre recentele productii liricededicate copiilor. Fie ca este vorba despre premiera OpereiNationale Bucuresti cu Hansel si Gretel in regia AndeiTabacaru-Hogea sau de Gianni Schicchi de Puccini, oproductie din 2009 cu care Opera Comica pentru Copii s-a bucurat deun frumos succes si in cadrul unui recent turneu in Canada, putemvorbi despre mici spectatori fericiti.
Cu o oferta imbatabila, deocamdata, in ceea ce privestespatiul scenic, Opera Nationala Bucuresti continua si prin premieralunii decembrie (spectacolul se reia duminica, 17 ianuarie, de laora 11.00) efortul de a face din aspectul vizual un element desucces. Cu o viziune unitara in care coregrafia Simonei Somacescu,scenografia Adrianei Hurmuzescu, costumele si iluminarea aucolaborat cu adevarat, povestea lui Hansel si Gretelimaginata muzical Engelbert Humperdink a reusit sa evadeze dincotidian si sa fie acceptata de copilul de toate vârstele care seafla - mai mult sau mai putin ascuns - in fiecare dintre noi.
Regretul, evident pentru toti spectatorii, a fost acela cainitiativa de a titra textul cântat de altminteri tot in limbaromâna s-a dovedit a fi salutar pentru intelegerea actiunii. Fara afi un "snobism tehnologic", supratitrarea - de altminteri necesarasi asumata in cazul spectacolelor cântate in alte limbi - a fost incazul lui Hansel si Gretel unica solutie de a intelege untext cântat ininteligibil in limba româna de catre interpreti.Concentrati asupra efortului de a intona, construi si sustinefrazarea muzicala si dramatica, interpretii s-au situat din punctulde vedere al rostirii textului in urma colegilor lor din alteteatre de gen, unde intelegerea textului - mai ales in cazulproductiilor pentru copii - este pusa pe primul plan.
Putem vorbi totusi de un pas inainte pe care il dorimcontinuat, potentialul titlurilor care sa atraga acel "public detoate vârstele" fiind unul evident in cazul publicului bucurestean,mai putin dus la opera. Daca nu ajungeti duminica la Hansel siGretel, puteti incerca sa va duceti copilul la Sala Mica aPalatului Copiilor unde se joaca musicalul Domnul Conopidadupa muzica lui Offenbach, luni si marti de la orele 14.00 si16.000 (in 18, 19, 25 si 26 ianuarie), in distributie aflându-seEugen Voicu, Ioana Damian, Andrei Lazar, Valentino Tiron, RodicaOcheseanu, Raluca Oprea si Roberta.
OLTEA SERBAN-PARAU(n. 12 martie 1969)este muzicolog si critic muzical, actualmente redactorul-sef alpostului public Radio Romania Cultural, dupa ce a condus timp de 7ani postul particular Radio Romantic.Semneaza incontinuare rubrici saptamanale in Ziarul de Duminica siAdevarul literar.Activitatea ei publicistic"cuprinde peste 2.000 de articole aparute in presa scrisa,majoritatea pe teme muzicale, sute de emisiuni si programe de radiosi numeroase emisiuni si aparitii TV.Este semnataratraducerii si a articolelor privind compozitorii romani pentruLarousse - Dictionar de mari muzicieni, si responsabila cusectiunea muzical" a Dictionarului enciclopedic. Este membraa Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania.A fost distinsa cu mai multe premii, printre care Premiulpentru Originalitatea Profilului Radiofonic al Consiliului Nationalal Audiovizualului in 2002 si Premiul pentru Publicistica alUniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania in 2006.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
