Poet si critic de arta, Magda Carneci este unul dintre exponentii de seama ai literelor optzeciste, care va figura in orice istorie a literaturii romane. In prezent se afla la Paris si pregateste, intr-un numar din revista franceza "Poésie 2003", o antologie a poeziei contemporane romanesti, fapt detaliat in interviul "on line", de mai jos:
- Poet si critic de arta, dar mai ales poet ? - sau poet, dar intai de toate critic de arta? Cui v-ar placea sa ma adresez in acest interviu?
- E comod sa ai o singura eticheta profesionala, mai ales pentru ceilalti, care vor neaparat sa te inchida definitiv intr-una dintre casutele lor mentale confortabile. E comod si pentru cei care vor sa aibe o identitate simpla si clara ca un bilet de metrou. Or, lucrurile comode nu m-au atras niciodata, imi place sa asum pariuri riscante, dar responsabile. In plus, epoca unei singure identitati a cam trecut, si la noi ca si in restul lumii. Ne indreptam vertiginos catre asumarea vrand-nevrand a mult mai multor seturi de determinatii personale. Azi suntem si poeti si jurnalisti si oameni de afaceri, si plasticieni si manageri de galerii de arta, si muzicieni si performeri, si actori si directori de festival, etc, etc. Trebuie sa ne administram atuurile intr-un camp social mult mai complex decat inainte. In plus, din ce in ce mai multi ne miscam si in interiorul si in afara culturii romane, traim si la Bucuresti si la Paris, Berlin, Londra sau New York. Mobilitatea profesionala si navetismul cultural ne transforma in struto-camile pentru nostalgicii vechii ordini patriarhale, si in mutanti ai unei noi ordini mai vaste, globale, pe cale de survenire, pentru care ca de obicei artistii, adica firile creative, sunt cei dintai experimentatori riscanti. Deci, adresati-va cui va place.
- In calitatea dumneavoastra de artist cu radacini infipte atat in arte, cat si in literatura, cu inclinatii catre teorie si teoretizare si cu o poetica atat de rafinata, puteti contura portretul artistului actual?
- Ciudat, dar nu-mi place sa mi se spuna de-a dreptul artist, desi am acces la mai multe limbaje artistice, pentru ca, pur si simplu, acest termen s-a degradat intr-o oarecare masura printr-o folosire jurnalistica inflationara pentru cohorte de diletanti si amatori de tot soiul care au invadat mass-media de la noi. Pe de alta parte, cred ca in lumea propriu-zis artistica i s-a dat uneori o semnificatie prea elitista, care ar crea automat un fel de privilegii detinatorilor, ceea ce nu e deloc cazul. Cred ca a fi artist inseamna a-ti asuma o creativitate innascuta si a o manifesta intr-un mod exemplar, incitant, modelator, provocativ, emulativ sau socant in fata si pentru uzul celorlalti semeni, a-i incuraja in propria lor creativitate, caci aceasta e finalmente o putinta, o sansa si, mai cu seama, un drept al fiecarui individ nascut pe pamant. Artistul de azi e mai ales un conceptor al unor forme noi de creativitate impartasite de un numar din ce in ce mai mare de indivizi. Si in acest sens, el ramane un inainte-mergator, caci incita specia umana la auto-depasire si dezmarginire. La eliberare spirituala.
- Cum se impaca arta plastica cu literatura?
- Desi nu e usor, cred ca e o sansa sa poti avea acces la intimitatea a doua domenii artistice, pentru ca poti folosi semintele specifice de creativitate ale unui domeniu in celalalt - si pentru ca poti verifica intuitiile si semnele inovatoare dintr-un limbaj artistic prin celalalt. Aceasta a fost de pilda pentru mine sansa oferita de accesul dublu la poezia si plastica anilor '80, cand am putut decela semnele premonitorii ale postmodernismului, pe care le-am si teoretizat. Daca poezia optzecista a parut mai ofensiva pe linia schimbarii de paradigma estetica fata de plastica neo-expresionista contemporana ei, si in orice caz mai vizibila public, am impresia ca in anii '90 raportul dintre literatura si artele vizuale, in ce priveste cantitatea de novatorism si de creativitate, s-a schimbat in favoarea artelor vizuale. Chiar daca acest lucru nu e poate evident din interiorul lumii literare si dinlauntrul Romaniei, asa arata lucrurile privite din exteriorul ambelor. Literatii ar trebui deci sa frecventeze mai asiduu expozitiile si atelierele colegilor lor, mai ales tineri, daca vor sa simta pulsul cel mai puternic al momentului artistic actual.
- Planuiti o antologie a poeziei actuale romanesti. Dezvaluiti-ne mai multe detalii.
- E vorba despre un numar al revistei pariziene "Poésie 2003", infiintata de Pierre Seghers acum cateva zeci de ani, un numar dedicat poetilor romani de azi. Acest numar va aparea in septembrie si va fi insotit de cateva manifestari literare la Théatre Moliere/ Maison de la Poésie, care se afla chiar in centrul Parisului, langa Centrul Pompidou.
- Cum ati reusit sa va descurcati in peisajul supraincarcat al poeziei romanesti actuale ?
- A trebuit sa fac o selectie dificila, sa ma limitez la un numar de 30 de poeti, care sa reprezinte cat de cat toate generatiile, toate provinciile istorice, toate optiunile estetice. Desi orice selectie e subiectiva si limitata, deci fatalmente riscanta, am acceptat acest pariu pentru ca mi s-a parut ca miza lui merita, e importanta. De mult nu s-a mai facut in mediul cultural francez un numar de revista de buna tinuta, bine cotata, dedicat poetilor romani contemporani.
- Credeam ca este vorba despre o antologie publicata in volum.
- Insotit de cateva texte teoretice, de prezentari bio-bibliografice ale poetilor si de ilustratii ale unor plasticieni romani, acest numar al revistei " Poésie 2003 " poate fi considerat o antologie de poezie romana contemporana si va functiona probabil ca atare in lumea culturala franceza, unde informatiile si traducerile din literatura romana sunt inca foarte, foarte deficitare. M-am angajat in acest proiect si pentru ca eu cred ca individualismul marunt si nombrilismul autarhic, inca tipice pentru breasla poeticeasca de la noi, trebuie depasite inspre o solidaritate constructiva eficace si inspre o deschidere cosmopolita cu bataie lunga in spatiu si timp.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
