Ascultă 5 minute de muzică clasică – un proiect Radio România Muzical
Din 1 şi până în 31 martie, 5 minute de muzică clasică pot fi ascultate în spaţii neconvenţionale din întreaga Românie - hipermarketuri, mall-uri, librării, şcoli, muzee, graţie unei campanii Radio România Muzical, unicul post românesc dedicat exclusiv muzicii clasice şi de jazz.
Scopul proiectului este acela de a aduce muzica clasică cât mai aproape de publicul larg. Campania a ajuns la a opta ediţie, fiind primită de public cu succes şi mult interes la ediţiile precedente, desfăşurate de două ori pe an începând din 2010.
Principiul campaniei este simplu: difuzarea a cinci minute de muzică clasică, zilnic, în cât mai multe spaţii neconvenţionale, altele decât sălile de concert, acolo unde afluxul de public/vizitatori este cât mai mare. De asemenea, zilnic, piesa zilei din campania Ascultă 5 minute de muzică clasică poate fi ascultată şi la Radio România Muzical, dar şi în reţeaua Radio România Regional.
Mai multe informaţii despre această campanie pot fi accesate pe pagina www.romania-muzical.ro/5minute, care găzduieşte şi fişierele audio ale pieselor din proiect.
Ascultă 5 minute de muzică clasică esteun proiect Radio România Muzical, iniţiat şi dezvoltat de Cristina Comandaşu.
Cinepolitica: filme despre „genocidul medicamentelor” şi propagandă
Câteva dintre cele mai interesante filme pe teme politice recente vor fi proiectate la cea de-a treia ediţie a Festivalului Internaţional de Film Cinepolitica, care va avea loc între 8 şi 13 aprilie, la Cinema Studio, Elvira Popescu şi Union. Cele două mari secţiuni, Competiţia şi Panorama, vor aduce în discuţie probleme actuale, de la libertatea de expresie în Rusia sau Iran, la protestele din diverse colţuri ale lumii, monopolul marilor companii farmaceutice, viitorul Coreei de Nord, dar şi istorii din trecut despre decizii de stat care au schimbat vieţi.
Unul dintre primele trei titluri confirmate în competiţia pentru Trofeul Cinepolitica 2014 este un documentar răvăşitor despre „genocidul medicamentelor”. Între 1997 şi 2003, decizia unor companii farmaceutice gigant din Occident de a nu permite scoaterea pe piaţă a medicamentelor anti-HIV/SIDA accesibile - pentru a-şi maximiza profitul - a dus la moartea a circa 10 milioane de oameni în Africa şi Asia. Fire in the Blood (foto 1), regizat de Dylan Mohan Gray şi narat de William Hurt, îi aduce în faţa camerei pe Bill Clinton, Desmond Tutu şi activişti africani şi indieni.
„De fiecare dată când mă întreabă cineva despre ce e filmul, îi spun că este despre crima secolului. Istoricul din mine nu putea crede, nu putea accepta faptul că nu exista nici un film şi nici o carte în circulaţie care să spună povestea asta extrem de importantă”, declara regizorul. Extrem de bine primit de critică, Fire in the Blood a fost proiectat la Festivalul de la Sundance, anul trecut, şi a fost premiat la Washington DC, Vancouver, Mumbai sau Hamburg. Trailer: www.youtube.com/watch?v=Fat3xf7Cia8
Cu o poveste controversată vine şi Occupation: the 27th Picture, în regia croatului Pavo Marinković. Cineastul reia un scandal din fosta Iugoslavie care a schimbat vieţile celor implicaţi. În 1978, regizorul Lordan Zafranović îşi prezenta în competiţie, la Cannes, Occupation in 26 Pictures (foto 2), un film brutal, puternic stilizat, despre grupările extremiste, partizane, de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Bine primit de presa străină, el este „măcelărit” acasă de un grup de tineri critici, fiind perceput ca un film de propagandă comunistă. Considerat trădător şi respins de breaslă, Zafranović a plecat din ţară şi s-a stabilit de câţiva ani la Praga. Acolo l-a întâlnit Pavo Marinković, în încercarea de a descifra dedesubturile scandalului. Documentarul a avut premiera mondială la Festivalul de la Karlovy Vary, în 2013. Trailer: www.youtube.com/watch?v=dyFGv0RzTfg
Le sac de farine (foto 3), filmul semi-autobiografic regizat de Kadija Leclere, urmăreşte drama unei fetiţe de 8 ani crescută într-o mănăstire catolică din Belgia, vizitată într-o zi de tatăl biologic pe care nu-l cunoscuse niciodată. Convins că e pentru binele ei, acesta o duce în satul natal din Maroc, unde va creşte în sărăcie şi lipsuri. În rolul principal apare renumita actriţă Hafsia Herzi, alături Hiam Abbas şi Mehdi Dehbi. „Am avut «şansa» de a trăi parţial această poveste, pentru că am fost luată şi închisă timp de doi ani, patru luni şi zece zile”, a explicat regizoarea. Le sac de farine a fost proiectat în peste zece festivaluri, inclusiv la Roma, Namur, Dubai, Göteborg şi Vancouver. Trailer: www.youtube.com/watch?v=dVLvQhxnCuE
Organizat de Asociaţia Cultură şi Imagine, Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica este patronat de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) şi de Universitatea Naţională de Arte (UNArte). Evenimentul este sprijinit de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC).
Pentru mai multe detalii, puteţi accesa www.cinepolitica.ro
Oscars Night: covor roşu şi scurtmetraje de Oscar la NexT
Pe 4 aprilie, la doar o lună de la gala premiilor Oscar, Festivalul Internaţional de Film NexT (3-7 aprilie) îşi aşteaptă spectatorii la o seară cu filme de Oscar şi covor roşu, la CinemaPRO din Bucureşti, la ora 21.00. Unul dintre cele mai populare programe din festival, Oscars Night va aduce, în premieră, cele cinci filme nominalizate la trofeul pentru Cel mai bun scurtmetraj, inclusiv câştigătorul categoriei, emoţionantul Helium, în regia lui Anders Walter (foto 4).
Anul trecut, seara de scurtmetraje de Oscar a fost sold out la Cinema Patria. Cele cinci filme sunt oferite şi în acest an de canalul ShortsTV.
Pentru detalii puteţi accesa www.nextfilmfestival.ro
OTTO DIX – O lume în ruine
Muzeul Naţional de Artă al României şi Goethe-Institut Bucureşti au vernisat joi, 6 martie, în sălile Kretzulescu ale Muzeului Naţional de Artă al României, expoziţia Otto Dix – O lume în ruine (foto 5, 6).
Expoziţia dedicată lui Otto Dix (1891-1969), unul dintre cei mai importanţi artişti germani ai secolului XX, prezintă 86 de gravuri şi litografii realizate de artist în perioada 1920-1924.
Lucrările expuse includ seria de cincizeci de gravuri intitulată Războiul (Der Krieg), creată în urma experienţei trăite de Otto Dix pe front, în Primul Război Mondial, experienţă care l-a urmărit o viaţă întreagă şi care i-a influenţat puternic creaţia.
În 1914 Dix se înrolează voluntar în armata germană şi participă până în 1918 la luptele de pe fronturile din Franţa, Flandra şi Rusia. Din această perioadă datează aproximativ 500 de desene care se vor afla la originea seriei Războiul (1923-1924), punctul culminant al operei sale grafice.
Gravurile lui Dix, generate de experienţa proprie, aveau menirea să atragă atenţia contemporanilor săi – fără să ocolească adevărul – asupra mizeriei umane şi a degradării provocate de război.
Pe lângă seria Războiul, în expoziţie sunt prezentate litografii şi gravuri în acvaforte reprezentând imagini ale lumii anilor 1920 – prostituate, bătrâni, soţii de muncitori, invalizi de război, personaje din lumea circului - suprinse cu obiectivitate critică, cu sarcasm şi ironie.
Gravurile expuse ilustrează trecerea lui Otto Dix de la influenţele expresioniste, cubiste şi futuriste spre un realism lipsit de emoţie, prin care se exprimă cu brutalitate, în stilul care se va numi Noua Obiectivitate (Neue Sachlichkeit). Interesul principal al artistului este umanitatea sub toate aspectele şi cu toate slăbiciunile sale, omul fiind tema dominantă a operei artistului.
Expoziţia face parte din seria de evenimente în cadrul Programului „1914-2014”, care marchează centenarul Primului Război Mondial.
Durata: 7 martie-25 mai 2014
Locaţia: Muzeul Naţional de Artă al României, sălile Kretzulescu
Program de vizitare: miercuri-duminică, 10.00-18.00 (martie-aprilie)/ 11.00-19.00 (mai)
Tarif: 4 lei întreg
Gratuit: în prima miercuri a fiecărei luni
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
