Spre sfarsitul anului trecut, istoricul literar Alex. Stefanescu a scos pe piata cartea la care lucra de zece ani - Istoria literaturii romane contemporane din 1941 pana in 2000 -, un volum impunator, de peste o mie de pagini, bogat ilustrat si aparut intr-o tehnoredactare admirabila. Primirea cartii nu o fost lipsita de controverse, putini incumetandu-se sa-i analizeze continutul.
- Istoria literaturii romane contemporane, despre care se credea ca n-ai s-o termini niciodata, a aparut, exista, se afla in librarii! Te simti eliberat?
- Nu. A lipsit punctul final - momentul sarbatoresc cu care se incheie de obicei o activitate intr-o societate evoluata. Imi inchipuiam ca, dupa publicarea cartii, voi fi tratat ca un alergator de cursa lunga victorios, ca se vor deschide cupe de sampanie, ca voi fi purtat pe brate si aruncat in vazduh - de scriitori, desigur. Desi, la greutatea mea, operatia n-ar fi fost simpla. Scriitorii din generatia lui Nichita Stanescu, aproape toti bine facuti, au imbatranit si n-au putere. Iar cei din generatia ''80, mai piperniciti, n-ar fi in stare sa poarte pe brate nici macar o femeie gonflabila...
- Si totusi ti s-a facut o primire frumoasa. La Realitatea TV i s-a consacrat cartii o editie speciala...
- Da, inceputul a fost frumos. Primul a salutat Istoria... Mircea Dinescu, in cadrul unei emisiuni a lui Stelian Tanase. Apoi, Mihai Tatulici a facut un gest magnanim, realizand o emisiune in direct, in trei parti, in dupa-amiaza zilei de 19 noiembrie 2005, dedicata in intregime Istoriei... Invitatii emisiunii, Mircea Dinescu, Augustin Buzura, Daniel Cristea-Enache, Nicolae Breban, Tudorel Urian, George Balaita, Mihail Galatanu, Pavel Susara si Mihaela Schiopu (graficianul cartii) au tratat aparitia Istoriei... ca pe un eveniment (ceea ce nu inseamna ca au laudat-o automat). De altfel, insasi prezenta lor in studio a insemnat pentru mine un gest de solidaritate intelectuala. Sunt oameni de valoare, pe care i-am respectat intotdeauna, desi cu aproape fiecare dintre ei am purtat de-a lungul timpului polemici aprinse. O primire plina de caldura mi-a rezervat si Ziarul de Duminica, primire pentru care... iti multumesc.
- Noi nu facem decat sa informam publicul... Au fost insa si lansarile, fastuoase...
- Lansarea de la Casa Oamenilor de Stiinta, organizata de Raiffeisen Bank, a fost intr-adevar fastuoasa. Bannere uriase, proiectii cu pagini din carte, icre negre si sampanie si mai ales lume buna.
- Cine te-a prezentat?
- Nicolae Manolescu. Adica exact cel care, in 1970, m-a convins sa fac critica literara, convingandu-l totodata pe Stefan Banulescu, pe atunci redactor-sef al revistei Luceafarul, sa-mi incredinteze o rubrica saptamanala (eram inca student!), Comentarii critice, in revista pe care o conducea. Nicolae Manolescu a spus cu umor: "Istoria literaturii romane contemporane a lui Alex Stefanescu a fost un proiect al Bancii Raiffeisen. Dar Alex Stefanescu insusi a fost un proiect al meu".
- Ce legatura are Istoria... cu Banca Raiffeisen?
- Aceasta banca a conceput si aplica un program intreg de sustinere financiara a unor proiecte culturale de anvergura. A finantat, anterior, realizarea unui spectacol al lui Dan Puric si publicarea unui album retrospectiv Dan Hatmanu. Cartea mea a fost al treilea proiect din program.
- Ai obtinut greu acest sprijin?
- N-am miscat un deget. Sau, mai exact, am miscat, trei, doar in momentul cand am semnat contractul de sponsorizare. Initiativa i-a apartinut exclusiv bancii, ai carei reprezentanti au aflat, din presa, ca urmeaza sa-mi apara o carte de 1.200 de pagini, la care lucrasem mai bine de 10 ani. Au cerut, bineinteles, in prealabil, referinte unor specialisti... Un gest generos facut de banca a fost si inchirierea, la Targul de Carte Gaudeamus, a unui stand consacrat in intregime Istoriei... Acolo a avut loc si o lansare, in dimineata zilei de 25 noiembrie 2005. Au vorbit despre carte Bujor Nedelcovici (cu gravitate, referindu-se indeosebi la dramatismul perioadei luate de mine in considerare, 1941-2000) si Ion Simut (cu competenta, caldura si un fin umor).
- Alte lansari?
- Lansarea de la Uniunea Scriitorilor, din aceeasi zi, 25 noiembrie 2005, unde s-au pronuntat asupra Istoriei... Daniel Cristea-Enache (elegant si elevat, in cunostinta de cauza, facandu-ma sa-i invidiez pe studentii sai de la Universitate), Dan C. Mihailescu (entuziast, exuberant, cu accente burlesc-sarcastice - asa cum a vorbit, de altfel, ulterior, si la emisiunea sa de la PRO TV), Nicolae Manolescu ("De foarte sus/ Din polul plus/ De unde glodul/ Pamanturilor n-a ajuns"). Si lansarea de la Libraria Mihail Sadoveanu din Bucuresti. Acolo - dupa discursurile introductive ale lui Mircea Dinescu (paradoxal, spectaculos, cu mare risipa de talent literar) si Stelian Tanase (inteligent, tinzand spre problematizare) - s-a facut coada la... autografe, fapt remarcabil, intrucat un exemplar costa doua milioane de lei.
- Dupa cum vad, ai fost de-a dreptul rasfatat. Ce-ai mai fi vrut? Sa vina sa te sarute vedetele TV?
- Culmea este ca au si venit: Simona Balanescu, Melania Medeleanu...
- Si atunci?!
- Simt un curent rece in lumea literara.
- Scriitorii pe care i-ai mentionat pana acum nu fac parte din lumea literara?
- Ba da, sunt chiar protagonisti. Dar exista altii, putin valorosi, dar multi, care ma privesc cu ostilitate. Si asalteaza redactiile cu articole scrise impotriva Istoriei...
- Din ce cauza?
- Unii, pentru ca nu sunt prezentati in Istorie... Iar altii, pentru ca ar fi vrut sa scrie ei Istoria... si n-au scris-o. Predomina numeric insa cei enervati de absenta lor din carte.
- Te referi poate la Ioan Buduca si Bedros Horasangian, care te-au atacat in ziarul Ziua?
- Si la ei. Bedros Horasangian nu numai ca a minimalizat cartea, dar mi-a reinventat biografia, atribuindu-mi fapte reprobabile imaginare.
- Dar de ce nu i-ai prezentat si pe ei in Istorie...? Nu au chiar nici un merit?
- Au. Dar, din perspectiva exigenta adoptata de mine, ei nu sunt vizibili. O istorie a literaturii seamana cu o harta, presupune o reducere la scara. Daca i-as fi mentionat pe Ioan Buduca si Bedros Horasangian intr-o asemenea lucrare, ar fi fost ca si cum pe o harta a Romaniei ar figura o taraba de ziare din Bucuresti sau un tractor din curtea unui taran.
- Cum iti explici faptul ca, in ziarul Cotidianul, in clasamentele cartilor aparute in 2005, Istoria... ta este considerata de Daniel Cristea-Enache "cea mai buna carte a anului", iar de Paul Cernat si Carmen Musat - "cea mai proasta carte a anului"?
- Opinia lui Daniel Cristea-Enache este verosimila. A celorlalti doi - nu.
- Nu esti subiectiv?
- Cum poate fi o carte de Alex. Stefanescu cea mai proasta carte a anului? Poate fi dezamagitoare, poate fi neinspirata, dar in nici un caz cea mai proasta, in conditiile in care, dintre sutele de carti aparute in 2005, unele sunt pline de agramatisme. Nu este vorba, in cazul celor doi, de o evaluare critica, ci de un fel de reactie isterica, de genul replicilor pe care si le spun unii soferi cand se cearta ("Dobitocule!", "N-ai deloc minte in capu'' ala!" etc.).
- Nici pe Paul Cernat si Carmen Musat nu i-ai mentionat in Istorie... Nu le-ai facut o nedreptate?
- Sunt autori fara insemnatate. Paul Cernat este bine pregatit si are o autoritate stilistica prin care se remarca imediat in paginile unei reviste, dar ii lipsesc bucuria de a citi si curajul intelectual. Desi tanar, in modul lui de gandire exista ceva batranicios. Carmen Musat este o doamna culturala care, in absenta talentului literar, scrie teapan-solemn. Are scrisul dat cu fixativ.
- Daca sunt autori lipsiti de insemnatate, de ce te-a afectat parerea lor proasta despre Istorie...?
- M-a afectat pentru ca publicul larg (iar ziarul Cotidianul ajunge la publicul larg) este de buna-credinta si poate lua in serios asemenea opinii. Iar cartea mea intereseaza nu numai lumea literara, ci si publicul larg, ceea ce pentru mine este un motiv de mandrie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
