În fiecare an, fără greş, decembrie schimbă ceva în noi. Ceva ceînvăluie într-o lumină caldă (chiar dacă nu le face să dispară)deprimările, frustrările, spaimele, durerile, creditele bancare,rivalităţile, duşmăniile, crizele economice mondiale.
În fiecare an, expresia "a te bucura precum copiii" capătăconsistenţă şi se împrăştie precum o molimă de sănătate. Când seaprind luminile de sărbători în oraşe, se blochează completcirculaţia în centru, dar, miraculos, şoferii nu se enervează.Pentru că sunt acolo exact din acest motiv! Nu puţini sunt ceicare, indiferent de vreme, deschid geamul şi scot capul, zâmbind,ca să vadă mai bine ghirlandele luminiscente care anunţă apropierealui Moş Crăciun. Şi, de la an la an, tot mai mulţi oameni ţin să-şiîmpodobească, atât cât pot, casa, balcoanele, geamurile.
O!, nu, nu uit că decembrie înseamnă şi o goană nebună dupăcumpărături, inclusiv brazi, cu cozi, agitaţie, uneori chiarpanică. Dar, nu ştiu cum - oi fi eu prea emotiv? -, chiar şialergătura asta haotică are farmecul ei.
Şi cred că am descoperit de ce se întâmplă toate astea, de cene simţim altfel în decembrie. Nu numai pentru că se încheie un anşi încercăm să aplicăm principiul "cele rele să se spele, cele bunesă se-adune". Nu numai pentru că ne regăsim puterea de-a ne faceplanuri, de-a spera că noul an va fi mai bun, mai frumos, maifericit. Nu numai pentru că sărbătorile înseamnă "strângerearândurilor" şi ne bucurăm că ne vom regăsi - familie, prieteni - înjurul mesei, la un pahar de vorbă, şi vom vorbi despre câte-n lunăşi în stele, până în punctul acela nostim în care vorbesc toţide-odată şi e zgomot şi muzică şi râsete şi se fac poante şi sespun lucruri pe care nu le prea spunem în restul anului, inclusiv,vorba unui minunat cântec lansat recent, "Cele două cuvinte". Nunumai pentru că ne facem unii altora cadouri. Nu numai pentru căvom petrece o noapte întreagă, ceea ce pentru mulţi este un unicatde-a lungul a douăsprezece luni.
Motivul profund pentru care, an după an, decembrie ne face maibuni, mai frumoşi şi mai sentimentali este acela că, în sinea lui,fiecare dintre noi, copil, tânăr, adult sau bătrân, crede cu tăriecă vine Moş Crăciun.
Şi chiar vine!
TUDOR CĂLIN ZAROJANU (n. 1956) a absolvit secţia deInformatică a Facultăţii de Matematică, Universitatea Bucureşti, culucrarea de licenţă "O privire matematică asupra piesei «Romeo şiJulieta»", publicată ulterior de Editura Academiei. A lucrat 12 aniîn informatică, pe toate sistemele de calcul şi în toate tipurilede limbaje de programare. Din 1992 lucrează în presă: cotidian,săptămânal, lunar, agenţie de ştiri, radio, TV. A debutat editorialcu volumul de proză scurtă "Viaţa ca troleibuz" (1992, PremiulUniunii Scriitorilor pentru debut), urmat de biografia "Viaţa luiCorneliu Coposu" (1996, ediţia a doua 2005), romanele "Reluare cuîncetinitorul" (1997) şi "Sfârşitul lumii" (2005), culegerea deproză scurtă "Copiii asfaltului" (2007). În prezent lucrează înTVR, fiind realizatorul talk-show-ului "În spatele uşilordeschise", şi este colaborator permanent al Ziarului de Duminică,Revistei Flacăra şi Radio România Cultural.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
