Trilogia antică,cel mai bun spectacol din România de după Revoluţie
Cel mai bun spectacol montat în România în ultimii douăzeci de ani este "Trilogia antică", în regia lui Andrei Şerban (foto 1). Îi urmează, pe locul al doilea, "...au pus cătuşe florilor", în regia lui Alexander Hausvater, iar pe locul al treilea "Ghetto", în regia Victor Ioan Frunză şi "Titus Andronicus", în regia lui Silviu Purcărete. Clasamentul a fost realizat de revista Yorick în urma unei anchete la care au fost invitaţi să participe peste douăzeci de critici şi oameni de teatru. Fiecare dintre specialiştii care au dat curs invitaţiei a alcătuit un top al celor mai bune trei spectacole de teatru din România postdecembristă, însoţit de un text justificativ. Oamenii de teatru care au participat la realizarea anchetei sunt: Alice Georgescu, George Banu, Florica Ichim, Mircea Morariu, Ion Parhon, Carmen Stanciu, Nicolae Prelipceanu, Marius Zarafescu, Emil Boroghină, Cristina Rusiecki, Victor Scoradeţ, Miruna Runcan, Andreea Dumitru, Marinela Ţepuş, Doru Mareş şi Ion Bogdan Lefter. Înfiinţată în anul 2009, revista Yorick este singura revistă de teatru din România cu apariţie săptămânală, în regim online. Publicaţia, coordonată de Monica Andronescu, a ajuns săptămâna trecută la numărul 101.
Cioran, un regal de spontaneitate
Universitatea Liberă Bruxelles găzduieşte vineri 9 decembrie proiecţia documentarului artistic Apocalipsa după Cioran (foto 2). Va urma o dezbatere cu realizatorul filmului, Sorin Ilieşiu, eseistul francez Nicolas Cavaillès, cercetător şi specialist al operei filosofului român, şi Laurent Moosen, specialist belgian în Cioran. Manifestarea este organizată de Institutul Cultural Român Bruxelles, în parteneriat cu Alliance française Bruxelles-Europe, cu prilejul centenarului naşterii lui Emil Cioran (1911-1995).
Filmul, realizat în 1995, reface parcursul biografic şi spiritual al lui Emil Cioran într-o surprinzătoare succesiune de flash-backuri - imagini de arhivă, peisaje din Răşinari şi Sibiu - care alternează cu momente-cheie din dialogul între Gabriel Liiceanu şi Emil Cioran înregistrat câţiva ani mai devreme în apartamentul parizian al filozofului. Cioran, care întreaga viaţă a refuzat să fie mediatizat, oferă aici un regal de spontaneitate şi francheţe. Prin răspunsurile la întrebările şi comentariile lui Gabriel Liiceanu, el face să se înţeleagă mai bine ceea ce voia să spună prin autocaracterizarea: "Nu sunt decât un farsor".
Sorin Ilieşiu, cu un palmares impresionant de filme documentare şi artistice, este profesor de imagine la Universitatea Naţională de Artă teatrală şi cinematografică "I.L. Caragiale" din Bucureşti.
Nicolas Cavaillès este autorul unei teze de doctorat initutlată Sinucidere, descompunere, corupere. Geneza şi dialogismul Tratatului de descompunere de Emil Cioran.
Autor a numeroase articole şi eseuri publicate în prestigioase reviste de filozofie, Nicolas Cavaillès a tradus de asemenea în limba franceză Devenirea întru fiinţă de Constantin Noica. Laurent Moosen este ataşat literar la Serviciul de promovare a literaturii al Comunităţii franceze din Belgia şi autor al unei teze de doctorat despre Cioran.
Lucian Ban şi Sam Newsome au revenit la Cluj
Pianistul şi compozitorul Lucian Ban (foto 3), stabilit din 1999 în Statele Unite, a revenit la Teatrul Maghiar din Cluj cu o altă trupă, The Romanian-American Jazz Orchestra. Concertul de la începutul acestei săptămâni a fost, fără îndoială, evenimentul muzical al anului, deoarece, pe lângă Lucian Ban, considerat de criticul american Bruce Lee Galanter drept "unul dintre cei mai talentaţi pianişti care au venit la New York în ultimul deceniu", şi de saxofonistul Sam Newsome (unul dintre cei mai buni saxofonişti soprano din lume) au fost invitaţi şi muzicieni clujeni de la Filarmonica de Stat Transilvania. O colaborare excepţională: Lucian Ban şi invitaţii săi americani Sam Newsome (foto 4), Joe Bowie (foto 5), Eric Revis şi Nasheet Waits au susţinut împreună cu muzicieni români care trăiesc în străinătate, Cristian Soleanu şi Cătălin Milea, precum şi cu muzicieni clujeni: Mircea Neamţu, Gabriel Cupşa, Ştefan Dobrican şi Gabriel Gyarmati un concert care a cuprinsde la muzica folk românească la jazz American, de la Bartok & Enescu la jazz modern, de la Marta Sebestyen & colinde din Transilvania la viitorul jazz.
Lucian Ban, absolvent al Academiei de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj şi saxofonistul Sam Newsome au mai colaborat la realizarea muzicii de inspiraţie românească de pe CD-ul Suita Jazzului Româno-American (Jazzaway Records) - un proiect care a făcut turul Americii şi al Europei (inclusiv un spectacol la Teatrul Maghiar din Cluj în iunie 2010) apreciat atât de critică, cât şi de public. Combinând muzica folk românească cu jazzul american, proiectul oferă perspectiva inedită a unui cântăreţ de jazz american care explorează muzica folk românească, dar şi a unui interpret român de jazz care reinvestighează muzica ţării sale după câţiva ani de locuit în America. (Radu Constantinescu)
8 Femmes
Danaartgallery.ro şi Galeria Odeon organizează expoziţia de artă textilă, costum şi accesorii 8 Femmes (foto 6), în cadrul căreia pot fi admirate creaţiile artistelor Ramona Stanca Vîrtosu şi Laura Cherciu Avramescu.
Artistele îşi propun să exploreze dorinţa femeilor de a fi diferite, iar această căutare a personalităţii se va regăsi în detalii de imagine exterioară. Ele au căutat să personalizeze materialele folosite în costume şi accesorii prin pictură, sculptură şi împletituri. Sursa de inspiraţie a acestei expoziţii este filmul cu acelaşi nume, creat de regizorul François Ozon, după piesa lui Robert Thomas.
Ramona Stanca Vîrtosu este absolventă a Academiei de Arte Frumoase, Bucureşti, Facultatea de Istoria şi Teoria Artei, Secţia Foto Video-Procesare computerizată a imaginii. A realizat scenografie pentru film şi publicitate. Printre proiectele la care a lucrat se numără filmele: Boborul, 2003, în regia lui Radu Vasile Igazsag, O scurtă istorie, 2007, regia Radu Vasile Igazsag, La drumul mare, 2007, regia Gabriel Sîrbu, Afterimage, 2007, regia Cătălin Leescu. Pe lânga acestea, a avut şi colaborări pentru realizarea costumelor în piese de teatru, precum: Alchimistul, Şefele, De ce fierbe copilul în mămăligă, Împăratul muştelor.
Prima expoziţie personală, Sculptură în lână, a avut loc anul acesta în februarie la Teatrul Masca, unde a expus lucrări de artă textilă.
Laura Cherciu Avramescu este absolventă a Universităţii de Artă Bucureşti, Facultatea de Istoria şi Teoria Artei, Secţia Conservarea şi Restaurarea operei de artă. Este licenţiată în Conservarea şi Restaurarea picturii pe lemn. A participat la numeroase expoziţii de grup sau personale. Expoziţia este deschisă publicului în intervalul 3 - 22 decembrie 2011.
Cantemir şi ştiinţa muzicii
Jordi Savall (foto 7) şi Hespèrion XXI, împreună cu muzicieni invitaţi din Turcia, Armenia şi Bulgaria au adus miercuri, 7 decembrie,la Ateneul Român, un proiect muzical mult aşteptat: Istanbul. Dimitrie Cantemir - "Cartea ştiinţei muzicii" şi tradiţiile muzicale sefarde şi armene. Concertul-eveniment încheie cea de-a doua ediţie a Stagiunii Camerale ICR la Ateneu, un program al Institutului Cultural Român derulat în parteneriat cu Filarmonica "George Enescu".
Fiecare demers care poartă semnătura lui Jordi Savall este unul aparte. Pentru publicul român, proiectului consacrat contribuţiei muzicale a lui Dimitrie Cantemir i se adaugă o rezonanţă specială. Piesele prezentate în concertul din decembrie şi cuprinse în albumul omonim pornesc de la Cartea ştiinţei muzicii (Kitâbu Ilmi'l-mûsîkî). Dedicată Sultanului Ahmed III (1703-1730), lucrarea a fost elaborată de viitorul domnitor al Moldovei în perioada petrecută la Istanbul ca trimis diplomatic. Cronicarul Ion Neculce spunea despre Dimitrie Cantemir, afirmat, într-un climat de excelenţă în domeniul muzical, şi ca virtuoz al tanbur-ului: "Nimeni nu cânta mai bine decât el în tot Constantinopolul".
Proiectul actual prezintă muzica instrumentală "cultă" de la curtea otomană a secolului al XVII-lea, aşa cum s-a păstrat în lucrarea lui Cantemir, în dialog şi în alternanţă cu muzica populară "tradiţională", reprezentată de tradiţiile orale ale muzicienilor armeni şi de muzica tradiţională a comunităţilor sefarde care se stabiliseră în Imperiul Otoman după expulzarea din Spania: "Am vrut să arătăm nu numai că acest dialog muzical imaginar, inventat pentru înregistrarea de faţă, este posibil, dar mai ales că el reflectă o realitate istorică indisputabilă. Să nu uităm de uluitoarea diversitate şi de incredibila bogăţie culturală care caracteriza Istanbulul în vremea lui Cantemir, precum şi de prezenţa la curte a muzicienilor greci, armeni sau evrei, confirmată de numeroase surse." - Jordi Savall
Figură excepţională a muzicii contemporane, Jordi Savall s-a dedicat, timp de mai mult de treizeci de ani, redescoperirii comorilor muzicale uitate. Alături de cele trei ansambluri pe care le-a înfiinţat împreună cu Montserrat Figueras - Hespèrion XXI, La Capella Reial de Catalunya şi Le Concert des Nations - a explorat un univers muzical impresionant, readucând în atenţia publicului atât muzica veche, cât şi instrumentul viola da gamba. Cu o îndelungată carieră de muzician, profesor, cercetător şi iniţiator de proiecte muzicale şi culturale, Jordi Savall este probabil cel mai de seamă arhitect al actualei revalorizări a muzicii istorice.
Anti-artă, anti-poezie, anti-muzică
Expoziţia Fluxus (foto 8, MNAC, 14.12.2011 - 31.01.2012), realizată de IFA (Institut für Auslandsbeziehungen Stuttgart), cu sprijinul Ambasadei Germaniei la Bucureşti şi Goethe Institut, este una dintre cele mai ample dedicate activităţilor în Germania ale grupării FLUXUS, considerată una dintre cele mai radicale şi experimentale manifestări artistice euuropene, încă din anii 60. Cu originile în muzica experimentală a lui John Cage şi denumită FLUXUS de către artistul Geoges Maciunas - principalul coordonator - mişcarea s-a constituit pe de-o parte într-o comunitate globală de artişti, muzicieni, poeşi etc., iar pe de altă parte într-o suită de evenimente artistice pentru descrierea cărora Dick Higgins creează termenul de "intermedia". Concepte ca anti-artă, anti-poezie, anti-muzică, anti-literatură, anti-comercialism au făcut ca FLUXUS să fie asemănată deseori cu mişcarea Dada.
"FLUXUS este mai întâi de toate o reţea multi-dimensională de întâlniri, performance-uri, idei şi obiective, extinsă pe o lungă perioadă de timp, în multe ţări. FLUXUS este un fenomen de amploare, sau, în traducere liberă dupa Lewis Caroll, o poveste lungă cu multe noduri" (René Block).
Expoziţia prezintă lucrări ale membrilor FLUXUS: obiecte, desene, specificii "martori" ai întîlnirilor FLUXUS - care alături de cutii şi evenimente muzicale constituie cele mai practicate forme de manifestare FLUXUS - instalaţii, publicaţii şi, de asemenea, înregistrări ale celor mai importante concerte FLUXUS din Germania. Pe lângă tipărituri şi fotografii, în cadrul expoziţiei sunt prezentate materiale video şi audio mai puţin cunoscute, şi o serie de piese de teatru radio produse la Köln pentru Radiodifuziunea Germaniei de Vest (WDR).
O conferinţă a curatorului René Block va avea loc la MNAC, miercuri 14.12.2011 la ora 18h00, în sala Auditoriu.
Galeria la nuiele în plină sărbătoare
Asociaţia De dragul artei propune în luna decembrie, în Muzeul Naţional al Ţăranului Român, un program special de educaţie creativă adresat familiilor cu copii între 2 şi 6 ani care se va finaliza cu o expoziţie: Chipuri de sărbătoare. Expoziţia va prezenta lucrările copiilor şi va avea vernisajul duminică, 18 decembrie, ora 17.00 în Galeria la nuiele, spaţiu oferit de Cărtureşti. Programul propune două tipuri de activităţi: vizită interactivă în muzeu şi un atelier creativ. Muzică, joc, poveste şi descoperire în familie şi în grup, prin imagini maiestrit pictate şi prin experienţa personală a copilului în raport cu mama sa, iată ingredientele programului.
În sala de Icoane a muzeului, pornind de la frumoase icoane care îi reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul se vor propune jocuri şi activităţi (foto 9) care vor face referire pe de o parte la evenimentul sărbătorit de Crăciun, naşterea lui Iisus, şi, pe de altă parte, la propria experienţă a copilului în raport cu mama sa. Astfel, familiile vor fi invitate să identifice detaliul semnificativ dintr-o icoană, cei mici împreună cu mama urmând să imite gesturile şi mimica observate în icoană şi să compare personajele cu cele din fotografia pe care fiecare copil va trebui s-o aducă: mama cu bebeluşul în braţe. Cei mai mari vor face schiţe după icoane, iar totul va fi agrementat de un colind şi de povestea Crăciunului într-o atmosferă de sărbătoare. În atelier copiii ajutaţi de părinţi vor realiza icoane sub formă de colaje tridimesionale. Lucrările vor fi expuse începând cu 18 decembrie.
Asociaţiaîşi propune să fie o sursă de inspiraţie pentru educaţia din România, să propună cele mai adaptate, imaginative şi moderne programe de educaţie creativă în muzee sau spaţii similare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
