Este o realitate care se manifesta cu forta si in zilele noastre. Singurul fapt pozitiv era in trecut inlocuirea obiectivului demolat cu o constructie noua. Si asa erau destule maidane, ce rost ar mai fi avut aparitia altora?! Nu intotdeauna insa cladirea demolata a fost inlocuita cu alta mai adecvata noilor vremuri. Au fost si cazuri impardonabile ca acela in care a fost rasa de pe fata pamantului o resedinta domneasca pentru a face loc unei piete, cum s-a intamplat cu Palatul Bibescu de la Poalele Dealului Mitropoliei. Apartinuse lui Constantin Brancoveanu si era, de fapt, resedinta sa, Voda nelocuind la Curte. Gheorghe Bibescu intrase in posesia constructiei prin casatoria cu Zoe Brancoveanu. Aici, in acest palat, a semnat Constitutia pasoptista si a aprobat functionarea guvernului revolutionar.
Prin urmare, trecutul istoric al cladirii era unul bogat. Dupa trecerea lui in patrimoniul Primariei, ar fi fost de asteptat ocrotirea si ingrijirea lui, o destinatie culturala sau administrativa. Or, nici vorba de o asemenea atitudine. Intre anii 1869 si 1874, palatul si gradina inconjuratoare au fost inlocuite cu o piata destinata comercializarii legumelor! Lucrarile fusesera executate de Alexis Godillot in 1872-1874, intregul perimetru fiind inconjurat cu un zid. Aceasta rusinoasa palma data istoriei nationale a supravietuit pana la urcarea lui Carol al II-lea pe tron. Dezgustat de aspectul deplorabil al complexului de hale si piete de langa Patriarhie, a dispus demolarea, pastrand doar Hala Centrala si acoperirea Dambovitei, pe o distanta de 500 de metri, cu o placa de beton. Acestea se intamplau in anul 1935.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
