Fiecare operă a fost gândită, dăltuită, finisată pentru spaţiulacesta şi pentru locul pe care se află. Nefiind tematică,beneficiind chiar de o libertate de expresie surprinzătoare pentruacele vremuri (tabăra a inceput in 1970 şi s-a incheiat in 1985),la ea participând toţi marii noştri sculptori, Tabăra estecertificatul de naştere, dar şi atestarea definitivă a şcolii desculptură românească. "De-abia cu Măgura putem vorbi despre oşcoală românească de sculptură", spunea Vlad Ciobanu scrutânddealurile cu lucrări. Am străbătut pas cu pas cele 20 ha, urcând şicoborând, poposind la umbră sau in meditaţia unei lucrări şi-aminventariat toate sculpturile, evaluându-le şi starea lor actualăimpreună cu Neculai şi Ioana Păduraru, Vlad Ciobanu, Liana Axinte,Liviu Russu, Sava Stoianov, Simona Tănăsescu (pe care o incercaregretul că n-a fost invitată ca artist ci in calitate de consilieral ministrului culturii). Proiectul Măgura, pornit de la zbaterilelui Vlad Ciobanu, concretizat de o echipă care a cuprins sculptori,dar şi sociologi şi jurnalişti, şi finanţat de Agenţia de StrategiiGuvernamentale, işi doreşte să readucă in circuitul interesuluipublic - românesc şi euroepan - acest adevărat tezaur. Tabăra de laMăgura se ţine bine, este curată şi nevandalizată - faţă de alteledin ţară care n-au avut norocul unor factori locali iubitori deartă. Impresia lăsată a fost copleşitoare in primul rând pentruautorii prezenţi. Au inflorit povestiri, amintiri, nostalgii careau umplut spaţiul de căldura lor sufletească. Dacă vei scrie ceva,m-a rugat Neculai, să zici două vorbe despre părintele Gherontie,cel ce avea grija uneltelor noastre. Făurar ca el nu mai există. Sinici cioplitori precum cei din Ciuta, zice şi Liviu, ca să nu-iuit. Spun acum doar aceste două vorbe, pentru că proiectul Măguraabia a inceput. Vrem să facem din acest patrimoniu cultural colosalo emblemă românească pentru Europa, aducând la anul, când se vorsărbători 40 de ani de la prima ediţie, toţi autorii in viaţă careau lucrări la Măgura, să deschidem un centru cultural şi să editămun album cu toate operele, un album cât o carte de vizită, nu numaia sculpturii ci şi a culturii româneşti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
