Irina Nastasă-Matei
Educaţie, politică şi propagandă. Studenţi români în Germania nazistă
Editura Şcoala Ardeleană, Eitura Eikon
„Lucrarea de faţă – precizează autoarea – îmbină empirismul istoriografic tradiţional cu sociologia culturii şi a ideilor, dar şi cu antropologia, pentru a descifra unul din mecanismele complexe a ceea ce a însemnat peregrinatio academica în perioada celui de-al Treilea Reich.
Migraţia studenţilor din România spre universităţile germane este un subiect important de studiat pentru perioada 1933-1945, în anii regimului naţional-socialist, deoarece atitudinea statului nazist faţă de aceştia s-a modificat, tinerii străini devenind o ţintă, un suport al propagandei naziste. În felul acesta, mulţi dintre studenţii din România care au trecut pe la universităţile germane în această epocă s-au raportat – într-un fel sau altul – la ideologia de extremă dreaptă, unii dintre ei devenind agenţi de transmitere a ideologiei extremiste. În acelaşi timp alte grupe de studenţi, precum evreii – dar nu numai –, au trebuit să părăsească această filieră tradiţională de educaţie elevată din cauza persecuţiilor pe criterii politice, ideologice sau rasiale, ceea ce va determina îndreptarea lor spre alte spaţii universitare.”
„Lucrarea Irinei Nastasă-Matei se distinge printr-o serie de calităţi incontestabile. Abordează, mai întâi, o temă originală şi importantă, cea a migraţiei studenţilor români în Germania nazistă, temă care nu a mai făcut obiectul vreunei cercetări până în prezent, în ciuda interesului evident pe care îl prezintă. Demonstrează apoi o bună cunoaştere a bibliografiei (vaste) privind peregrinatio academica şi foloseşte în mod curent o literatură publicată în patru limbi, ceea ce-i permite situarea cercetărilor proprii într-o perspectivă internaţională. Nu în ultimul rând, ea se întemeiază pe exploatarea mai multor surse prea puţin cercetate până acum în istoriografia românească, în principal pe arhive germane (îndeosebi Politisches Archiv des Auswärtigen Amts) şi române.
Principalul merit al lucrării este acela de a atrage atenţia asupra importanţei studiilor universitare în Germania nazistă pentru orientarea politică şi ideologică în procesul de formare a elitelor româneşti în perioada 1933-1945. Autoarea situează aceste studii în contextul fenomenului mai larg al migraţiei academice şi al studiilor în străinătate (în Occident) ale tinerilor români, îndeosebi înainte şi după Primul Război Mondial. Reorientarea către Germania în anii 1930, după ce o lungă perioadă studioşii români se îndreptau cu precădere către Franţa a fost, se argumentează convingător, rezultatul unui cumul de factori: facilităţile acordate de Germania pentru atragerea studenţilor străini şi cu precădere a celor din Estul Europei pentru a recruta şi pregăti astfel intelectuali influenţi în ţările de origine; contaminarea ideologică a mediilor studenţeşti deja anterioară preluării puterii de către Hitler, în Germania ca şi în România, propice difuzării stereotipurilor extremei drepte şi, mai ales, a antisemitismului; în sfârşit, acordurile cu caracter diplomatic, interstatal, care au intervenit într-o perioadă de expansiune a influenţei Germaniei în această parte a Europei, premergătoare declanşării celui de-Al Doilea Război Mondial.” (Mihai Dinu Gheorghiu)
Irina Nastasă-Matei este cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Cercetările ei abordează antisemitismul, ideologiile de dreapta, politicile şi transferurile culturale, relaţia dintre politică şi mediul academic etc. A beneficiat de mai multe stagii de cercetare în Austria (Viena şi Graz), Germania (Berlin, München, Freiburg i. Br. şi Bonn), SUA (Washington D.C.), Franţa (Paris), Israel (Beer Sheva) ş.a., cu o activă participare la conferinţe, simpozioane şi workshopuri în peste opt ţări de pe trei continente. Este autoarea mai multor studii academice (ultima apariţie: From education to politics. The students from Romania, the Nazis, the Legionnaires and the Romanian Orthodox Church, în Burkhard Olschowsky, Ingo Loose eds., Nationalsozialismus und Regionalbewusstsein im östlichen Europa, Oldenbourg, De Gruyter, 2016), iar împreună cu Laurenţiu Vlad a coordonat volumul Universitate şi Politică. Evoluţii instituţionale româneşti şi trasee europene de formare intelectuală, secolele XIX-XXI (Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2014).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
