Uneori e bine să nu-ţi ascunzi recunoştinţa. Să spui, ca mulţi alţii, că-n vremurile în care aproape nimeni nu dădea doi bani pe proiectele tale, nişte publicaţii culturale ţineau nu doar să le prezinte, dar să-ţi mai şi plătească la zi colaborările. Cam aşa vine vorba despre Ziarul de duminică.
O istorie a publicaţiilor culturale ale tranziţiei, dacă va fi scrisă, nu va putea face abstracţie de ZD. E atâta muncă, pasiune, pricepere şi consecvenţă într-o istorie de 14 ani (deocamdată), cum numai în câteva locuri a mai rămas în presa culturală. Între timp, s-au desfiinţat reviste, s-au schimbat suporturi, s-a dinamizat interferenţa cu publicul. Şi, totuşi, ceva nu s-a modificat: nevoia de calitate. Pentru că, dincolo de raţiunile financiare şi de brand, o publicaţie culturală, mai mult decât orice altceva, rezistă prin impunerea calităţii.Singurul aspect care o face citibilă nu e traficul (sunt destule cazuri de trafic artificial, defazaje incredibile între un conţinut inept şi-un trafic exorbitant) şi nici suportul (deşi există nostalgia printului, on-line-ul are avantajele lui certe). Doar calitatea şi apartenenţa la un statut recunoscut mai fac diferenţa dintre o platformă oarecare (cu enşpe mii de utilizatori) şi o marcă înregistrată.
De 14 ani, ZD-ul apare şi-şi consolidează proiectul, iar omul care i-a dedicat timp şi suflet, Stelian Ţurlea, continuă să facă dintr-un supliment o legendă (fie vorba-ntre noi, să nu se supere prea mulţi când spun că, pe vremea tiparului, cele opt pagini erau mai citite decât publicaţia mamă, lăsată de studenţii de la litere la revânzare la chioşcuri).
Vineri, 21 noiembrie 2014, în Club A, altă legendă culturală a Bucureştiului, Tudor Călin Zarojanu, Bogdan-Alexandru Stănescu şi Lucian Vasilescu, trei oameni din mai multe echipe ale publicaţiei, alături de „tartorul” Stelian Ţurlea au vorbit despre trecutul şi prezentul ZD-ului. Dincolo de nostalgii, amintiri şi portrete, o voce din public ţinea insistent să trasmită un mesaj optimist. Acel repetat „Trăiască!” venit din partea unui spectator întâmplător, părtaş întâmplător la eveniment, dar cucerit pe parcursul unei întâlniri de puţin peste o oră, spune mai mult decât aş putea spune în aceste rânduri. E semnul clar că oricând şi oricum, ZD-ul cucereşte şi are un viitor asigurat. Aşadar, dincolo de semnul clar de recunoştinţă, care poate veni dinspre cei mai tineri sau deja trecuţi prin viaţă, mesajul e simplu – există o istorie, avem o poveste: Trăiască!
Foto 2, 3 (de la stânga la dreapta): Lucian Vasilescu, Tudor Călin Zarojanu, Stelian Ţurlea, Bogdan-Alexandru Stănescu şi un cristian (fotografii de Călin Hentea)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
