"Tipul de eveniment declanşator al atacului (din octombrie 2008 - n.r.) a fost decizia depropunere şi votare a creşterii salariilor profesorilor cu 50%(...) Factorul politic a avut un rol destul de important. Aacţionat în decuplare faţă de climatul tensionat de atunci, iaractorii micro (băncile comerciale - n.r.) au încercat să maximizezeprofitul dintr-o situaţie de fapt", a spus Claudiu Cercel, directorgeneral adjunct al BRD- Groupe Societe Generale şi coordonator aldiviziei de pieţe financiare, la dezbaterea lucrării "Lichiditatea,atacul speculativ din octombrie 2008 şi reputaţiabăncii centrale", prezentată la sediul BNR de Lucian Croitoru,consilier al guvernatorului băncii centrale.
Pe de altă parte, Cercel a respins ideea unui atac concertat, cuun lider şi coordonator, mergând mai mult spre ideea că piaţa aanticipat potenţialul de devalorizare a monedei naţionale şi aacţionat în consecinţă.
Directorul BRD crede că explozia dobânzilor şi lipsa delichiditate din octombrie 2008 au fost rezultatul mai multorfactori, şi nu doar al intervenţiilor BNR pe piaţa monetară,menţionând emisiunile de titluri ale Finanţelor, care au plătit cu2 puncte procentuale mai mult decât în septembrie şi reducerealimitelor de expunere dintre bănci, pe fondul tensiunilor şiproblemelor cu care se confruntau băncile-mamă.
Lucian Coritoru este de acord că pieţele au reacţionat ladeciziile incoerente ale politicienilor români, adăugând la votulprivind salariile profesorilor şi declaraţiile că România nu vaapela la împrumuturi de la FMI, dar şi perspectiva ca deficitulbugetar să se îndrepte spre 10% din PIB.
"Era clar că obiectivul intern a devenit prioritar, iarobiectivul extern a fost abandonat. N-a existat un lider (alatacului -n.r.), dar a existat un catalizator", a spusCoritoru.
Croitoru susţine în lucrarea publicată în urmă cu o lună că în octombrie2008 a fost vorba de un atac speculativ, plecând de la mai multecriterii de evaluare, cum ar fi rata de depreciere pe un intervalde câteva zile, valoarea vânzărilor din partea BNR şi nivelulratelor dobânzilor.
Consilierul guvernatorului BNR apreciază că intervenţia BNR afost un succes şi a evitat propagarea panicii pe piaţa internă.
Una dintre "victimele colaterale" ale episodului octombrie 2008,fostul vicepreşedinte al Bancpost Lucian Isar consideră însă căreacţia băncii centrale a fost exagerată faţă de o mişcareexplicabilă a pieţei în raport cu fundamentele şi deciziilepolitice, iar însăşi intervenţia BNR a fost cea care a creat panicăîn piaţă.
"Dacă autorităţile nu s-ar fi panicat şi nu ar fi intervenit cumau făcut-o, atunci situaţia nu ar fi degenerat (...) Am calculat pebaza unui model că intervenţia BNR a potenţat cu 5 puncteprocentuale descreşterea de PIB din 2009 şi cu 2-3 puncteprocentuale în 2010", a spus Isar.
Fostul vicepreşedinte al Bancpost, forţat să părăsească aceapoziţie după episodul octombrie 2008, crede că aşa-zisul atac afost în fapt un "risc endogen", o rezultantă a mai multor factoricare s-au intersectat în acea perioadă.
Şi analistul Aurelian Dochia a respins ideea unui atacspeculativ, mizând mai degrabă pe o mişcare a cursului de echilibrucătre un alt interval.
"Nu sunt convins de definiţia prezentată a atacului speculativ.Atacul speculativ apare în momentul în care cineva mizează pe ocreştere sau o scădere a cursului care nu este justificată defundamentalele economiei. În situaţia din 2008 mi se pare cădatele, dacă le punem pe o perioadă mai lungă, arată că există otendinţă de trecere de la un nivel de echilibru la alt nivel deechilibru, care reflecta situaţia economiei româneşti", a explicatDochia.
În primele patru zile de tranzacţionare din octombrie 2008, leuls-a depreciat în fiecare zi, ajungând de la 3,73 lei/euro la 30septembrie, la 3,94 lei/euro pe 6 octombrie. Deprecierea cumulatăpe 4 zile a fost de 5,6 procente în termeni nominali, adică 1,36%în medie pe zi. Nivelul de 3,94 lei/euro a reprezentat maximulzilnic al lunii octombrie şi al ultimelor 45 de luni.
Începând din 6 octombrie, BNR a intervenit pe piaţă iarvânzările nete până la finele acelei luni au fost de aproximativ unmiliard de euro, potrivit studiului prezentat de LucianCoirtoru.
Odată cu intervenţia BNR, dobânzile din piaţa interbancară auînceput să crească până la nivele de chiar 60%, iar o serie debănci cu acces redus la lichiditate au început să transferecosturile către clientela nebancară.
Situaţia a fost aspru criticată de reprezentanţii BNR, iar bancacentrală a modificat regulamentul de formare a indiceluiROBID/ROBOR.
Cu toate acestea, dobânzile au rămas înalte o perioadă foartelungă după acel episod.
Potrivit analistului Florin Câţu, dobânzile la depozitele petermen de 3-6-12 luni s-au păstrat peste 10% până la finele anului2009, iar vârful în relaţia cu clienţii nebancari s-a înregistratîn perioada martie - mai a aceluiaşi an.
Câţu a arătat că teoria economică recomandă o creştere adobânzilor în cazul unui atac valutar, şi o reducere imediată aacestora după depăşirea episodului, dar vorbeşte totodată de unprag peste care orice intervenţie poate afecta economia.
În urma scandalului declanşat în octombrie 2008, şefultrezoreriei UniCredit Ţiriac, Bogdan Mihoc, a părăsit banca, iarLucian Isar şi-a pierdut poziţia de vicepreşedinte al Bancpost.
De asemenea, mai mulţi trezorieri au încetat să mai iasă publicpentru a face comentarii pe marginea politicii monetare sau aperspectivelor macroeconomice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
