Euro a revenit pe piaţa de la Bucureşti peste pragul de 4,3 lei,după ce jucătorii au reacţionat la turbulenţele de pe scenapolitică, unde deputaţii au reuşit ieri să stârnească nelinişte,aprobând un plan de reducere a TVA la alimente, care ar risca însăsă ducă la deraierea acordului cu Fondul MonetarInternaţional.
BNR a calculat ieri un curs de 4,3084 lei pentru un euro, cu 1,44bani peste nivelul precedent. Aceasta este prima dată când eurorevine peste pragul de 4,3 lei la cursul oficial, de la începutullunii iulie. Atunci piaţa valutară a fost bulversată de respingereamăsurii de tăiere a pensiilor cu 15% de către CurteaConstituţională, care a împins Guvernul să treacă la majorarea TVAde la 19% la 24%.
Acest nou episod de depreciere a venit într-un context dejatensionat, guvernul confruntându-se cu o nouă moţiune de cenzură,în timp ce pe plan internaţional investitorii se retrag din nouspre activele foarte sigure, de teama unei noi recesiuni la nivelglobal.
"Străinii şi-au încărcat poziţiile împotriva leului şi aşteaptă unşoc. Dacă va pica Guvernul, BNR ar putea să lase euro să urce pânăspre 4,5 lei, pentru a trage un semnal de alarmă", comenteazădealerul unei bănci locale. Moţiunea de cenzură a fost prezentatăieri în Parlament, iar votul a fost programat pe 27octombrie.
În iulie, când decizia Curţii Constituţionale a dat peste capplanurile Guvernului, chiar unul dintre oficialii BNR a vorbitdespre o posibilă depreciere dramatică a leului, iar banca centralăa rămas în afara pieţei, deşi euro a urcat la vârfuri istorice, de4,4 lei. Potrivit dealerilor, în ultimele zile marii jucători lanivel mondial precum elveţienii de la UBS, britanicii de laBarclays sau americanii de la JP Morgan au împrumutat lei pe carei-au schimbat în euro, pariind astfel pe o creştere a cursului.Nivelul foarte scăzut al dobânzilor de pe piaţa monetară - de 2%până la 6% pe an - şi lichiditatea abundentă facilitează finanţareaunor astfel de poziţii speculative.
Leul este astfel împins din nou în corzi spre sfârşitul anului, aşacum de altfel anticipau mai mulţi analişti. Chiar dacă guvernul areuşit până acum să se încadreze cu deficitul bugetar în ţintelestabilite cu FMI, discuţiile cu delegaţia aflată săptămâna aceastaîn vizită la Bucureşti se anunţă tensionate, principalele problemefiind legate de plata arieratelor. În plus, guvernanţii sunt subpresiune pentru a acorda majorări de salarii în domeniul bugetar în2011, în timp ce programul cu FMI prevede o reducere acheltuielilor publice cu 2,4% din Produsul Intern Brut.
"Discuţiile cu FMI şi votul asupra moţiunii de cenzură suntprincipalele evenimente pentru săptămâna aceasta şi următoareasăptămână, având potenţialul de a afecta atât cursul, cât şi ratelede dobândă", comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef alRaiffeisen Bank. Prognoza oficială a băncii este că euro se vamenţine pe palierul de 4,3 lei până la sfârşitul anului, urmândchiar să urce spre 4,4 lei, în primăvara viitoare, înainte de areveni la 4,2 lei, în iunie 2011.
Dealerii au vorbit şi în ultimele zile despre o posibilă prezenţă aBNR pe piaţa valutară pentru a controla fluctuaţiile cursului, însăaceste ipoteze nu sunt încă foarte clare. Deşi nu comenteazăpunctual asupra operaţiunilor derulate pe piaţa valutară, oficialiiBNR au arătat în repetate rânduri că nu vor tolera fluctuaţii preabruşte ale cursului.
Instabilitatea politică ar putea aduce presiune pedobânzi
Dealerii consideră că o eventuală cădere a Guvernului ar afecta şipiaţa titlurilor de stat, unde Trezoreria se străduieşte din varăsă menţină un plafon de 7% pe an pentru randamentele plătite. Pepiaţa secundară randamentele nu au coborât în ultimele luni subacest nivel, astfel că Trezoreria a reuşit să plaseze cu succesdoar emisiunile de titluri cu maturităţi scurte, de şase luni, întimp ce la obligaţiunile cu maturităţi lungi mai multe licitaţii aufost anulate.
Deocamdată, pe piaţa monetară interbancară dobânzile pentruplasamentele pe perioade de până la o săptămână oscilează în jurulnivelului de 2,25% pe an, la care dealerii pot plasa la BNR pestenoapte leii rămaşi în exces la sfârşitul fiecărei şedinţe detranzacţionare. Pentru scadenţele mai lungi dobânzile urcă spre 6%pe an, aproape de nivelul dobânzii-cheie a BNR de 6,25% pean.
Deşi lichiditatea rămâne abundentă, tendinţa de scădere din zileleprecedente a fost însă întreruptă de tensiunile politice, iardealerii se aşteaptă ca volatilitatea cursului să se resimtă şi înratele de dobândă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
