Politicianul spaniol, care se apropia de finalul mandatului, le promitea americanilor că va reuşi să obţină un OK pe document înainte de schimbarea de gardă de la Bruxelles. După alte zece zile, Almunia anunţa public înţelegerea, iar echipa Google care se ocupase de acest dosar primea deja alte însărcinări, scrie revista Bloomberg Businessweek. A fost o eroare uriaşă, care ar putea costa compania 6 miliarde de dolari.
Google credea că este iubită în Europa şi avea mai multe motive să creadă acest lucru. Însă explozia scandalului Snowden - care a dezvăluit printre altele că Google a oferit acces agenţiilor de informaţii din SUA la conturile utilizatorilor - au declanşat un val de critici a căror intensitate a fost subestimată. Un motiv al virulenţei criticilor este şi acela că Google are în multe ţări din UE o cotă de piaţă mai mare decât în SUA. Google are peste 90% din piaţa de căutare pe internet în cele mai multe ţări din UE faţă de 76% în SUA, iar sistemul său de operare Android are la rândul său o poziţie mai bună. România este pe locul 6 în topul ţărilor din UE cu cea mai mare cotă de piaţă a Android şi a motorului de căutare al Google, conform datelor Statcouter citate de Bloomberg.
În bătălia pentru blocarea înţelegerii un rol vital l-a jucat şi comisarul pentru energie Gunther Oettinger, care s-a opus vocal acordului cu Google. Roluri semnificative au jucat şi Mathias Dopfner, şeful Axel Springer - cel mai mare grup din Germania, dar şi poziţia unor companii precum Deutsche Telekom, conform articolului semnat de Brad Stone şi Vernon Silver. În 15 aprilie 2015, în aceeaşi sală în care Almunia anunţa înţelegerea cu Google, noul comisar pentru competiţie, Margrethe Vestager, fost ministru de finanţe al Danemarcei, afirma: „Companiile dominante nu pot abuza de poziţiile lor pentru a-şi crea avantaje pe noi pieţe“, acuzând formal Google că domină piaţa de căutare pe internet.
Iar asta nu a fost tot: Google a fost acuzată că a abuzat şi de poziţia sa dominantă pe piaţa sistemelor de operare pentru smartphone-uri şi tablete.
Echipa comisarului vrea să oblige Google să modifice funcţionarea motorului de căutare pe PC-uri şi telefoane dar şi să aplice o amendă “suficient de mare încât să asigure o respectare pe viitor de către Google a legislaţiei europene”. Vestea a fost un coşmar pentru Google: compania riscă ani de monitorizare şi o “penalizare” de până la 6 miliarde de dolari.
Dar cea înfricoşătoare perspectivă pentru Google este că Margrethe Vestager - noul comisar, care foloseşte frecvent Google, nu este un ideolog anti-tehnologie sau un “ţar” interesat să-şi construiască o moştenire pentru cărţile de istorie, ci un “procuror” direct care funcţionează într-un mediu politic ostil dominat de interese locale de business puternice.
