Fonduri străine de investiţii au reuşit să preia controlul celor mai mari bănci greceşti, Alpha Bank, Eurobank, National Bank of Greece şi Piraeus Bank, prin majorări de capital de 6,4 miliarde de dolari şi manevre legale complexe.
Rezultatul este că acţiunile băncilor au fost vândute la preţ de chilipir, diluând acţionariatul statului la aceste instituţii bancare, care au active totale de 358 miliarde de dolari.
Participaţia statului elen la National Bank of Greece s-a redus de la 57% la 24%, cea în Eurobank a scăzut de la 35% la 2,4%, cea în Alpha Bank de la 64% la 11%, iar cea în Piraeus Bank de la 67% la 22%. Aceasta înseamnă că plătitorii greci de taxe au pierdut aproape 44 mld. dolari din banii pe care i-au dat pentru a salva băncile în ultimii trei ani.
Experţii juridici şi cei de pe piaţa acţiunilor cred că investitorii şi-au conceput planul după ce o prevedere legală a fost modificată de parlamentul grec în aşa fel încât a permis fondurilor private de investiţii să evalueze acţiunile băncilor prin metoda înregistrării cererilor de achiziţie (book-building). Prin această metodă preţul acţiunilor din majorările de capital nu este predeterminat şi investitorii stabilesc preţul la care vor să cumpere titlurile. De asemenea, modificarea a forţat autoritatea grecească de reglementare, Fondul Elen de Stabilitate Financiară (HFSF), să accepte preţurile stabilite prin metoda book-building, chiar dacă acestea nu reflectau valoarea reală titlurilor.
Surse din sistemul bancar grecesc spun că Pimco, Capital Group, WLR Recovery Fund, Wellington, Fairfax, Brookfield Capital Partners şi Highfields Capital Management se numără printre fondurile care au profitat de oportunitatea de a investi luna aceasta în băncile greceşti la valori sub cele ale pieţei. Investitorii străini au evaluat cele patru bănci la 800 de milioane de dolari, nivel de trei ori mai mic decât valoarea de piaţă actuală de 3 miliarde de dolari. Mai mult, din 4 noiembrie până în 20 noiembrie, când a avut loc procesul de book-building, indicele acţiunilor bancare cotate pe bursa de la Atena s-a prăbuşit cu aproape 70%.
Această cădere a lovit băncile dur, spune Nikos Chryssochoidis, broker în Atena. „În doar 13 sesiuni de tranzacţionare, acţiunile Alpha Bank au scăzut de la 0,125 euro, cotaţia de pe 4 noiembrie, la 0,055 euro. Adică au pierdut 56% din valoare“, a explicat traderul.
Acestea sunt cifre groaznice, apreciază Emilios Avgouleas, profesor de drept bancar la Universitatea Edinburgh. „Ceea ce este atât de tulburător este că vânzarea a avut loc cu binecuvântarea creditorilor europeni. Astfel, este greu să o caracterizăm ca fiind un jaf. Pentru plătitorii greci de taxe, pierderile sunt enorme“.
Pe măsură ce se aşază praful, se înteţeşte jocul de-a găsi vinovatul. HFSF argumentează că deciziile sale respectă legea. Creditorii ţării şi oficialii zonei euro şi-au făcut clare responsabilităţile. Între timp, cresc îngrijorările privind impactul pe care vânzarea o poate avea asupra activităţii de trading de pe bursa de la Atena. Luni, statele din zona euro au acceptat să elibereze 10 miliarde de dolari pentru recapitalizarea băncilor greceşti după ce Grecia a reuşit să îndeplinească o serie de cerinţe, printre care reforma regulilor guvernanţei bancare, relaxarea restricţiilor privind evacuările silite şi majorarea taxelor pe vin şi drum.
Creditorii Greciei vor, de asemenea, ca autorităţile de la Atena să elimine vulnerabilităţile care au mai rămas în sistemul bancar, mai ales pe cele care derivă din creditele neperformante, care totalizează 114 miliarde dolari.
Dacă va exista vreun deficit de capital în băncile greceşti pe care investitorii privaţi nu-l pot acoperi în 2016, atunci UE va cere un „haircut“ pentru depozitele mai mari de 100.000 de euro, aşa cum s-a făcut în Cipru în urmă cu trei ani. Până în prezent, UE a contribuit cu credite de 49,2 miliarde dolari la salvarea băncilor greceşti.
