Seceta pune mari probleme sistemului energetic. Termocentralele sunt turate la maximum, iar în minele de cărbuni se va trece la un program de lucru de 7 zile din 7 pentru a compensa scăderea producţiei de energie hidro.
Cel mai mare producător de energie din România, Hidroelectrica, cu o cotă normală de peste 30%, a ajuns să producă mai puţin decât parcurile eoliene în unele intervale orare ale zilei de ieri, deşi are o capacitate de circa 10 ori mai mare. Importurile de gaze trebuie să crească pentru producţia de energie şi acoperirea consumului pe timp de iarnă, dar operatorii se tem de pierderile ce vor urma din cauza preţurilor reglementate. Oamenii din industrie spun că dacă şi reactoarele de la Cernavodă se vor opri va fi un "dezastru."
În viitor, piaţa va rezolva totul
Situaţia este gestionată în acest moment de Ministerul Economiei, proprietarul marilor unităţi de producere a energiei electrice, dar oficialii instituţiei lansează un semn de întrebare în contextul în care România este presată să-şi vândă "perlele din energie", acestea fiind de altfel cele mai importante pârghii prin care este realizată securitatea energetică.
"Pe de o parte ne întrebaţi care este politica ministerului în această perioadă, dar pe de altă parte vine FMI şi ne cere să ne luăm mâinile. Pe partea de cărbune şi în lacurile de acumulare suntem sub nivel pentru această perioadă. Ne orientăm mai ales pe producţia de energie din gaze naturale. Aş vrea să evit cuvântul intervenţie în sistem pentru a nu supăra Banca Mondială. Pe viitor toate acestea vor fi rezolvate de piaţă, pentru că nouă ni se zice să ne luăm mâinile", a spus Alexandru Săndulescu, director al Direcţiei politici energetice din cadrul Ministerului Economiei, în cadrul unei conferinţe organizate de Focus Energetic.
Pregătiri de vânzare
Declaraţiile lui Săndulescu vin în contextul în care România, sub presiunea instituţiilor financiare internaţionale de la care s-a împrumutat pentru a avea bani de pensii şi salarii, se pregăteşte să-şi vândă cele mai mari termocentrale, complexurile energetice din bazinul Olteniei, Turceni, Rovinari şi Craiova, alături de minele de cărbuni ale Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, dar şi cu partea viabilă din Compania Naţională a Huilei. Or, în contextul de piaţă actual, când producţia de energie hidro a scăzut substanţial, tocmai termocentralele sunt cele care asigură aprovizionarea cu electricitate a României sub coordonarea Ministerului Economiei. Odată privatizate, aceste unităţi vor răspunde în faţa unor investitori a căror prioritate poate să fie alta decât asigurarea cu energie a pieţei locale.
Eolienele mai mari decât Hidroelectrica
Ieri, în jurul orei 15.00, datele transmise în timp real de Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, arătau o situaţie nemaiîntâlnită.
Hidroelectrica, companie care de obicei asigura 30% din producţia naţională de energie, mai livra numai 6,5%, din cei 6.400 MW instalaţi funcţionând doar 501 MW.
La aceeaşi oră, parcurile eoliene livrau în reţea 7% din toată energia din România, funcţionând 537 MW. Peste 85% din energia produse ieri venea din termocentralele pe cărbuni sau gaze, dar şi de la cele două reactoare de la Cernavodă.
În mină, 7 zile din 7
"Încă de acum două luni, avem un program de lucru de 6 zile în minele proprii pentru a ne asigura necesarul de cărbuni. Funcţionăm la întreaga capacitate.
La sfârşitul anului mai dăm drumul la un bloc pe care tocmai l-am modernizat şi de la 1 ianuarie trecem la 7 zile de lucru din 7 în mine pentru a ne asigura necesarul. În mod normal, se lucrează 5 zile", a spus Tiberiu Trotea, directorul general al Complexului Energetic Rovinari, a doua mare termocentrală din bazinul Olteniei.
Oamenii din piaţă spun că este de aşteptat ca importurile de gaze să crească în perioada următoare, dar operatorii sunt reticenţi pentru că se tem de acumularea unor noi pierderi din cauza nerecunoaşterii costurilor în tarife.
"Încă nu ne dăm seama de urmările acestei secete, dar situaţia nu este deloc roz. Cărbunii merg la maxim, Cernavodă este aproape de închidere, iar importurile de gaze vor creşte indubitabil. Operatorii nu mai doresc însă să aducă gaze din import pentru că nu mai vor pierderi", a spus Silvia Vlăsceanu, directorul general al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie, care reuneşte firmele de utilităţi controlate de CEZ (Cehia), Enel (Italia), E.ON (Germania) şi GDF Suez (grup franco-belgian), ultimele două fiind active pe segmentul gazelor naturale.
Reactoarele nu se opresc în următoarele 10 zile
Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, a spus la rândul său că dacă se opresc şi cele două reactoare de la Cernavodă, care asigură aproape 20% din producţia naţională de energie, situaţia va fi extrem de delicată.
"Este un dezastru dacă se opresc reactoarele", a spus Iancu.
Pe de altă parte, reprezentanţii Nuclearelectrica dau asigurări că pentru următoarele zece zile nu există acest pericol.
"În prezent CNE Cernavodă funcţionează la parametri normali, având asigurat debitul de apă de răcire necesar. Conform prognozei hidrologice datată 06.12.2011, debitul Dunării s-a stabilizat şi nu există riscul opririi unităţilor pentru următoarele 10 zile", au declarat reprezentanţii Nuclearelectrica.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
