Şeful FP explică: Ducem Fondul la Varşovia pentru că la Bucureşti nu vin investitorii

8 iul 2011 Autor: Roxana Pricop

Bursa de la Varşovia (WSE), cel mai mare operator bursier din Europa Centrală şi de Est, deschide Fondului Proprietatea (FP) poarta spre cei mai mari investitori din regiune şi spre o infrastructură modernă de tranzacţionare, lucruri care încă îi lipsesc Bur­sei de la Bucureşti şi care trag în jos preţul acţiunii, spune managerul FP Greg Konieczny. El cere decidenţilor de pe piaţa locală de capital să se trezească şi să uite de dispute pentru a reforma piaţa.

Încă de la listarea din 25 ianuarie la Bursa de la Bucureşti, preţul la care se tran­zac­ţionează acţiunile pe Bursa, mai mic cu pes­te 50% decât valoarea activului net al Fondului Proprietatea, a fost principalul motiv de nemulţumire pentru foştii proprie­tari care au primit drept despăgubire acţiunile, dar şi pentru statul român, încă cel mai mare acţionar la FP, care s-a văzut nevoit să re­nun­ţe la de două ori mai multe acţiuni pentru a satisface despăgubirile.

Listarea secundară a fondului la Bursa din Varşovia ar urma să aibă loc în primul tri­mestru al 2012, însă va mulţumi doar pe o parte din acţionari. Din cauza preţului mic de la Bucureşti, acum de 0,52 lei/titlu, statul şi-ar putea epuiza participaţia până în pri­mă­vara anului viitor şi deci nu va mai lua par­te la eventualele beneficii ale unei listări se­cundare. De asemenea, mulţi dintre foştii pro­prietari şi-au vândut deja acţiunile pe Bur­să la preţuri mult mai mici decât cele la care le-au fost evaluate compensaţiile. Prin­cipalii cumpărători de acţiuni au fost fon­durile străine de investiţii care au ajuns la o participaţie de 23% din FP în doar şase luni de la listare.

"Principalul obiectiv a listării secundare la Varşovia este obţinerea unei cereri suplimentare pentru acţiunile Fondului. Având în vedere ca Varşovia este o bursă dominantă în regiune, unde sunt active fondurile poloneze de pensii care nu pot investi în România şi unde tranzacţionează cea mai mare parte a brokerilor interesaţi de pieţele emergente, există premisele unei cereri mai mari pentru acţiunile FP care se va traduce într-un preţ mai mare al acţiunilor", explică polonezul Greg Konieczny, managerul activelor de 4 mld. euro ale FP şi vicepreşedinte executiv la compania americană Franklin Templeton Investments.

Infrastructura învechită ţine departe investitorii şi de Bursă

Absenţa conturilor globale de tranzac­ţio­nare este un alt motiv care l-a îndemnat pe administrator să deruleze o listare secundară pe o Bursă străină.

"Absenţa conturilor globale este mo­tivul pentru care am decis să facem o listare se­cundară. Decidenţii români ar trebui să se tre­zească şi să reformeze infrastructura pie­ţei româneşti de capital la aceleaşi stan­dar­de la care sunt pieţele din regiune. Investitorii stră­ini trebuie să aloce timp şi re­surse finan­ciare pentru a înţelege cum func­ţionează sis­te­mul de tranzacţionare de pe piaţa ro­mâ­nească, iar mulţi dintre aceştia se întreabă dacă merită efortul", a mai spus Konieczny.

El a fost recent ales ca membru în con­du­cerea Bursei de Valori Bucureşti (BVB), iar fondurile Franklin Templeton au cum­părat pachete importante de acţiuni la BVB.

O formă locală a sistemului de tranzac­ţio­nare prin conturi globale a fost introdusă ex­clusiv pentru acţiunile FP, restul com­pa­niilor româneşti listate la BVB fiind acce­si­bile prin conturi individuale, sistem învechit de tranzacţionare. Executivii BVB au decla­rat recent că Bursa este tehnic pregătită pen­tru implementarea acestora, eveniment ce va avea loc după primirea avizului din par­tea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

Tot la Bucureşti se va face preţul

Managerul crede că Bursa de la Bucu­reşti va rămâne piaţa de referinţă pentru pre­ţul acţiunii FP pe bursa poloneză. Mai mult, se aşteaptă ca lichiditatea să crească pe bur­sa de la Bucureşti pentru că investitorii ac­tivi pe bursa de la Varşovia vor veni să cum­pere mai multe acţiuni tot de la Bucureşti.

Listarea la Varşovia se va face prin de­ru­larea unei oferte publice secundare de ac­ţiuni (SPO) de până la 10% din capitalul FP, şi nu tehnic aşa cum s-a întâmplat pe Bursa de la Bucureşti. Pachetul de până la 10% ar pu­tea fi scos la vânzare de mai mulţi acţio­nari ai FP, managerul a refuzat însă să dea detalii.

"Este mult mai uşor să controlezi preţul acţiunii atunci când listezi un emitent printr-un IPO sau SPO. Atunci când faci o listare tehnică, eşti practic la mila pieţei", a continuat Konieczny.

Pentru a lista FP la Varşovia, ma­nage­rul trebuie să obţină acordul acţionarilor în ca­drul unei AGA ce va avea loc cel mai pro­ba­bil în septembrie, dar şi al Comitetului Reprezentanţilor. Statul român este în pre­zent cel mai mare acţionar al FP cu 25,24% din capital. Persoane private ro­mâ­ne deţin peste 35%, fondurile străine -23,7%, persoa­ne fizice cu rezidenţa în străi­nătate-8,7%, res­tul de 6,8% fiind controlat de fon­duri locale de investiţii. Deşi parti­ci­paţia statului a scăzut sub pragul de aur de 33%, pragurile de vot rămân în vigoare pentru AGA în care se va discuta listarea secundară şi modificarea actului constitutiv.

Statul şi-ar putea epuiza acţiunile la FP în acest an

Administratorul se aşteaptă ca partici­paţia statului să scadă la zero până la finele acestui an.

De la listarea din 25 ianuarie, participa­ţia statului a scăzut de la 37% până la 25%, statul fiind obligat să cedeze acţiunile la preţul de piaţă.

Anul trecut, când Fondul nu era listat, iar despăgubirile cu acţiuni se fă­ceau la valoarea de un leu a acţiunii, partici­paţia statului a scăzut cu peste 20%.

"Din discuţiile purtate cu fondurile străine de investiţii, discountul (diferenţa dintre preţul acţiunilor şi valoarea activelor - n.red.) este cauzat şi de faptul ca statul este acţionar. Există fonduri care aşteaptă ca participaţia statului să scadă la zero pentru a cumpăra acţiuni la Fond", a conchis managerul.

Fondul Proprietatea are în prezent o capitalizare de 1,73 mld. euro, în condiţiile în care valoarea activelor se ridică la 4 mld. euro. De la listare, pe 25 ianuarie, preţul acţiunilor a scăzut cu 18%.

Scăderea acţiunilor nu a putut fi stopată de road-show-urile organizate de Tem­pleton în cele mai importante centre financiare din Occident pentru atragerea de investitori şi nici de programul de răscum­părare a acţiunilor proprii derulat de fond.

Astfel, listarea secundară la Varşovia este ultima pârghie pe care administratorul o are acum la dispoziţie pentru a încerca să crească preţul acţiunilor. Comisionul Templeton depinde direct de preţul acţiunilor pe Bursă.

Ieri, după anunţul privind listarea la Varşovia, acţiunile FP au câştigat 0,57%.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.07.2011

 
Cuvinte cheie:
Greg Konieczny
, Fondul Proprietatea
, Varşovia
, BVB

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide