Preşedintele Traian Băsescu a susţinut ieri în primul discurs rostit în faţa Parlamentului în acest an că pentru România este esenţială adoptarea euro în următorii trei – patru ani, chiar dacă în acest moment ţinta 2015 nu mai este un obiectiv realist. Însă o întârziere prea mare ar putea lăsa România neintegrată, în condiţiile în care pe plan european se întrevede o Europă cu două viteze în care deciziile esenţiale vor fi luate de nucleul dur al ţărilor care fac parte din uniunea economică şi monetară.
„În acest moment, ţinta oficială este 2015. În opinia mea, termenul a devenit nerealist şi va trebui ajustat la nivelul Guvernului, Parlamentului, BNR. (…) Există o tendinţă de creare a Europei cu două viteze, tendinţă accelerată chiar de criza economică şi de criza politică din multe state care sunt bântuite de astfel de crize în momentul de faţă. Este esenţial să adoptăm moneda euro în următorii trei, patru ani. Altfel, riscăm ca următoarea revizuire a tratatelor Uniunii să ne găsească insuficient integraţi şi riscăm să rămânem aşa. Sunt destule voci în politica europeană care vorbesc despre crearea a două Europe, o Europă a zonei euro şi o Europă a zonei non-euro“, a arătat preşedintele.
Aderarea la euro este o obligaţie pentru statele membre ale UE nou-intrate în Uniune, România beneficiind în acest moment de o derogare de la norme. Potrivit unui calendar despre care acum şeful statului spune că este nerealist, România trebuia să adopte euro în 2015. Criza a dinamitat însă planurile iniţiale. Există această conştientizare a faptului că România nu ar putea face faţă în următorii ani rigorilor din zona euro, iar economia ei ar fi strivită - dovezile că aşa ceva se poate întâmpla unei economii slabe sunt în faţa ochilor tuturor. Economia Greciei s-a prăbuşit, Portugalia nu mai avea mult să o urmeze şi chiar economii considerate robuste în trecut precum cea a Italiei sau cea a Spaniei suferă cumplit.
Admiţând că este greu ca euro să fie adoptat până în 2015, autorităţile – Guvern sau BNR – nu au avansat însă o nouă ţintă de aderare sau un nou calendar, preşedintele fiind primul demnitar care cere adoptarea mai rapidă a euro, în vreme ce noua dată vehiculată pentru adoptarea euro de către România este 2019. Adoptarea euro presupune îndeplinirea unor condiţii macroeconomice legate de inflaţie, dobânzi şi deficit bugetar. Şeful statului a arătat ieri în Parlament că unele dintre criteriile obligatorii (cele din Tratatul de la Maastricht) sunt îndeplinite de România, iar altele pot fi rezolvate într-un orizont de timp acceptabil.
“Din punct de vedere al îndeplinirii principalelor criterii de la Maastricht, avem următoarele realităţi - România este stabilizată din punct de vedere macroeconomic, are posibilitate să îşi finanţeze deficitul bugetar de pe piaţa liberă, iar dobânzile devin tot mai mici, ultima emisiune de bond-uri româneşti s-a făcut la dobânzi de 4,5% pe an, la împrumuturi pe termen mediu. Deficitul bugetului de stat, conform criteriilor de la Maastricht, trebuie să fie sub 3%. Acest obiectiv a fost deja atins, deficitul pentru anul 2012 a fost de 2,8%, iar perspectiva acestui an este, de asemenea, sub 3%. Fluctuaţia cursului de schimb trebuie să fie menţinută între Ă/- 15%. Este un alt obiectiv îndeplinit. Dobânzile la credite pe termen lung trebuie să nu depăşească, conform calculelor medii, 3,7%. În momentul de faţă, România s-a împrumutat cu 4,5% pe termen lung şi perspectiva este de scădere a dobânzilor la împrumuturile statului român.” a arătat preşedintele.
Ultimul criteriu care trebuie să fie îndeplinit este legat de inflaţie care, conform calculelor de inflaţie medie în Uniunea Europeană, ar trebui să fie 2,8%, a arătat şeful statulului: “Cred că nici din acest punct de vedere România nu este foarte departe de criteriile de la Maastricht. Aş spune că un efort conjugat al Guvernului şi al Băncii Naţionale ar putea să facă ultimele două criterii pe care nu le îndeplinim încă, uşor de atins.”
Dar, arată el: îndeplinirea criteriilor nu garantează şi succesul în zona euro, dovadă fiind ţările care îndeplineau astfel de criterii, dar pe care criza lea îngenuncheat, principalul motiv fiind lipsa de performanţă şi de competitivitate a economiilor lor.
Preşedintele a susţinut că, înainte de a intra în zona euro, România are obligaţia să aducă companiile de stat la un nivel de competitivitate acceptabil. De aceea, a susţinut el, îndeplinirea obligaţiilor asumate în acordul cu UE şi FMI este esenţială.
“Introducerea managementului privat, privatizarea companiilor de stat nerentabile sunt esenţiale înainte de intrare în zona euro. Dacă nu vom înţelege că rentabilizarea companiilor de stat este cheia succesului în zona euro, atunci ne pregătim de pe acum pentru un eşec.”
Trebuie spus însă că tocmai aceste cerinţe – privatizările cerute de FMI şi introducerea managementului privat - au fost mult întârziate chiar în vremea în care şeful statului avea un cuvânt greu de spus în politicile duse de fostele guverne Boc şi Ungureanu.
Premierul Victor Ponta care a asistat la discursul preşedintelul pe teme de politică externă a arătat că susţine în totalitate obiectivele despre care a vorbit şeful statului – adoptarea euro, integrarea în Schengen, modernizarea statului. „Preşedintele Băsescu a vorbit în Parlament despre obiective importante ale României, pe care Guvernul le susţine în totalitate. Vorbim de apartenenţa la UE, la NATO, parteneriatul strategic cu SUA, intrarea în spaţiul Euro şi în spaţiul Schengen. Acestea sunt obiective fundamentale pe care Guvernul pe care-l conduc le susţine, le are în programul de guvernare.“
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
