România continuă să aibă cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană în ultimele trei luni, de peste 7%, faţă de 2,8% în zona euro, deşi „beneficiază” de cea mai restrictivă rată de politică monetară din UE şi chiar dacă se vede că acest medicament nu funcţionează, BNR a decis ieri menţinerea dobânzii de referinţă.
Dobânda de politică monetară, menţinută la 7%, care dă preţul banilor în piaţă şi îi ţine iată scumpi, adresează doar o parte a problemei inflaţiei, şi anume cererea. În România însă cauzele principale ale creşterii continue a preţurile ar putea fi altele: producţia şi competiţia. De fapt, lipsa lor.
Pentru că nu avem producţie şi competiţie, cresc preţurile. Pe orice item s-ar lua în calcul – carne de vită, aspiratoare, computere, energie – România stă cel mai prost la producţia per capita faţă de orice altă ţară din Uniunea Europeană.
Cum să nu aibă atunci cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană dacă are cea mai scăzută producţie din Uniunea Europeană?
La energie electrică, avem 3.085 kwh pe locuitor (date din 2021, Anuarul Statistic al României), faţă de 5.600 Kwh pe locuitor Serbia, 6.900 kwh Bulgaria, 7.900 kwh Cehia sau 7.600 kwh Austria.
La cărbune, suntem la 780 kg pe cap de locuitor pe an, faţă de 1290 kg Germania, 4.390 kg Bulgaria, 1.308 kg Grecia sau 5.600 kg Serbia. Noroc că nu mai avem voie să-l exploatăm, conform noilor reguli de la Bruxelles.
Oţel produceam în 2020 146 kg per capita, faţă de 760 kg Austria (!), 532 kg Belgia, 271 kg Cehia, 428 kg Germania, 338 Italia sau 203 kg Polonia.
Pentru aluminiu primar şi cupru nu sunt date pentru România. Probabil pentru că zăcămintele de cupru se vând ca atare, cu un procentaj de 1% în bolovanii transportaţi direct pe cale ferată în Portul Constanţa pentru că nu avem capacitate locală de rafinare?
La îngrăşăminte chimice, în 2020 producţia per capita era de 32 kg, faţă de 96 kg per capita în Belgia, 76 kg în Polonia, 61 kg în Slovacia sau 35 de kg per capita în Ungaria, în condiţiile în care producţia de gaze din România e mai mare de 7 ori decât în Ungaria.
La cherestea stăm mai bine, cu 282 m cubi la mia de locuitori producţie în 2021, faţă de Polonia cu 125 m cubi, Ungaria cu 41 m cubi, dar Austria ce păduri o fi având că are o producţie 1.209 m cubi pe locuitor?!
Potenţialul forestier însă nu se mai vede deloc la producţia de hârtie. Nu-i totuna să pui un gater pentru cherestea cu o fabrică de hârtie. Îţi trebuie capital, tehnologie, ştiinţă. Producţia de hârtie şi carton per capita a fost în România în 2021 de 36 kg, faţă de atenţie Ungaria 89 kg per capita, Polonia 141 kg, Austria 569 kg. Până şi Bulgaria este peste, cu 57 kg. Şi e vorba de carton, pentru că fabrici de hârtie nu mai există în România.
La grâu, porumb şi floarea soarelui suntem la vârf, dar imediat ce faci pasul spre valoare adăugată - carne, lapte, conserve – ne prăbuşim în clasamente.
România produce 53 kg de carne de toate felurile per capita pe an, faţă de 98 kg Austria, 325 kg Danemarca, 94 kg Germania, 178 kg Olanda sau 103 kg Ungaria.
La lapte de vacă producţia pe locuitor este de 213 kg, faţă de 429 kg în Austria, 390 kg în Germania şi Franţa sau 386 kg în Polonia.
Şi cu toate că nevoile de producţie sunt uriaşe, investiţiile în noi capacităţi de producţie lipsesc sau sunt reduse. Băncile stau cu banii la BNR, la o doândă de 6% pe an, în loc să finanţeze producţia. Depozitele companiilor la bănci sunt mai mari decât creditele luate de companii de la bănci. Adică firmele finanţează băncile în loc să fie invers!
Chiar BNR spune: „Nivelul intermedierii financiare se situează la un nivel scăzut şi pe o tendinţă descendentă în România. Ponderea activelor bancare în PIB este în scădere comparativ cu valoarea înregistrată în urmă cu un deceniu: 50% în T1 2023 faţă de 57% în T1 2013, situându-se la o distanţă considerabilă faţă de economiile comparabile din regiune”. Din regiune, nu mai vorbim de economiile din Europa de Vest.
Pe de altă parte, tot în Raportul BNR asupra stabilităţii financiare din 2023 de unde este desprins citatul de mai sus, se arată că aşa-numitul ROE (adică profitabilitatea capitalului investit) este în România de 21% în septembrie 2023, faţă de 11% media din UE. Deci profit dublu, dar băncile îşi restrâng activitatea relativ la PIB. Oare de ce? Păi poate chiar asta este cauza profitabilităţii duble. Restrângerea activităţii. Sau mai bine spus lipsa competiţiei? Poţi să pui ce preţuri/dobânzi vrei dacă nu are cine să te concureze.
Nu avem producţie, nu avem competiţie. În ciment avem doar 3 mari jucători, companii multinaţionale, în bere patru, în retail dacă se aprobă fuziunea Mega Image-Profi vom avea un singur jucător pe piaţa supermarketurilor care va avea 35% din piaţă. În Bucureşti majoritatea spaţiilor comerciale sunt deţinute de 2-3 jucători care le-au preluat cum le-au preluat.
De asta nu scad preţurile – pentru că nu există destulă concurenţă între producători, pentru că nu există destule capacităţi de producţie. Când o piaţă îşi ia avânt, se vede imediat. Uite că aşa cum au putut, covrigarii din Bucureşti au venit cu o marfă care se cere, produc şi sunt în competiţie. De asta are nevoie economia românească - de un cadru care să incite la producţie şi competiţie. Altfel, oricât de mult ar fi menţinute sus doânzile pentru a sugruma consumul, inflaţia tot cea mai mare din UE va fi.
