Raportul Comisiei Europene asupra Justiţiei lasă în mod voit impresia că în România va continua o destul de lungă perioadă de incertitudine în care în discuţie este pus chiar statul de drept. Cum vor reacţiona pieţele şi cum va fi afectată economia de aceste incertitudini, iată ce ar trebui să preocupe Bucureştiul în cel mai înalt grad.
Raportul Comisiei Europene asupra Justiţiei, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), dat publicităţii ieri este, pe alocuri, năucitor: dacă cineva şi-ar fi dorit un document mai prost, nu-şi putea imagina altceva.
MCV-ul este un mecanism de monitorizare a Justiţiei din România (şi Bulgaria) şi a fost adoptat la integrarea ţării în Uniune ca element de siguranţă pentru ţările membre care susţineau că nu suntem pregătiţi pentru aderare.
Ceea ce trebuia să fie un raport la cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană s-a transformat într-un rechizitoriu politic al ultimelor trei săptămâni şi asta pentru că Executivul european anunţă că are îndoieli că în România statul de drept este respectat.
De la integrarea în UE, nimeni nu a pus sub semnul întrebării angajamentul pentru democraţie al României. Ce va putea însemna acest lucru dacă nu va fi găsită o soluţie politică de compromis?
Dezvoltarea recentă a României are o legătură clară cu procesul ei de integrare euroatlantică. Integrarea în NATO a adus siguranţa afacerilor dezvoltate aici, iar integrarea în UE o explozie a investiţiilor străine în România. Peste 7 mld. euro în 2007 şi 9 mld. euro în 2008 - sunt peste 50 mld euro în total de când România a fost redescoperită pe harta investiţiilor străine.
Tabloul este răsturnat, la patru ani de la debutul crizei. Investiţiile străine
s-au prăbuşit (ceva peste 400 mil. euro, la cinci luni, la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a lui 2011, an care, oricum, a fost unul foarte prost). Banii încep să plece - 2 mld. euro au ieşit din depozitele pe termen mediu şi lung ale băncilor din România doar în luna mai.
Nimeni nu ştie cum va evolua cu adevărat economia, deşi toată lumea speră că va fi pe "plus". Peste acest tablou sumbru, raportul Comisiei Europene vine şi mai ridică o problemă sensibilă: "Evenimentele din ultima perioadă ne-au zguduit încrederea."
Comisia Europeană va monitoriza mult mai atent România şi, în mod cu totul excepţional, va face un alt raport în acest an, deşi raportul de ieri trebuia să fie ultimul pentru 2012.
Acest lucru înseamnă că Bruxelles-ul se teme de acţiunile politice viitoare, se teme că scandalul politic de la Bucureşti nu se va încheia după 29 iulie, data referendumului convocat pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Şi că se aşteaptă la o lungă perioadă de incertitudine.
Ce-ar putea însemna acest lucru au spus-o deja oamenii de afaceri. Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, a susţinut recent: "Acţiunile clasei politice din aceste zile aduc noi incertitudini peste cele deja existente şi au ca efect scăderea încrederii consumatorilor şi investitorilor. Lipsa de stabilitate şi predictabilitate este barieră importantă pentru investitori, iar aceasta poate produce efecte cu atât mai grave acum, când România are atâta nevoie de capital".
Ce spune Comisia Europeană? "Comisia consideră că măsurile adoptate recent de Guvernul României generează preocupări serioase privind respectarea principiilor fundamentale. Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic excesiv de polarizat, în care neîncrederea dintre entităţile politice şi acuzaţiile sunt o practică obişnuită; totuşi, acest context politic nu poate explica natura sistematică a mai multor acţiuni. Deşi anumite acţiuni pot fi explicate parţial de această polarizare politică, acţiunile respective ridică îndoieli serioase privind angajamentul faţă de respectarea statului de drept sau privind modul în care este înţeles statul de drept într-un sistem democratic pluralist. Contestarea la nivel politic a unor decizii judiciare, subminarea Curţii Constituţionale, răsturnarea unor proceduri stabilite şi eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile în stat exercită controlul asupra activităţii celorlalte puteri pun sub semnul întrebării angajamentul guvernului de a respecta statul de drept şi independenţa controlului jurisdicţional. În special, Comisia este extrem de îngrijorată de informaţiile privind manipulările şi presiunea care afectează instituţiile şi membrii sistemului judiciar şi care, în cele din urmă, au un impact grav asupra întregii societăţi. Deşi prezentul raport analizează ultimii cinci ani în ansamblu, controversele actuale reprezintă o ameninţare gravă la adresa progreselor realizate până acum şi ridică întrebări serioase în ceea ce priveşte viitorul reformelor deja lansate."
Citatul de mai sus este doar un fragment din cele 25 de pagini seci ale raportului Comisiei. Raport care poate fi rezumat de următoarea frază: Comisia consideră că România a făcut progrese în reforma judiciară şi combaterea corupţiei, în perspectiva celor cinci ani analizaţi în raportul pe MCV publicat miercuri, însă obiectivele iniţiale nu au fost atinse, iar procesul nu este încă sustenabil şi ireversibil.
Este o îndoială a Comisiei, este limpede un mijloc de presiune. Ce se va întâmpla însă în viitor şi cum vor acţiona actorii polititici de la Bucureşti? În ultimele zile, premierul Victor Ponta a încercat să mai liniştească apele pe care Guvernul său şi coaliţia care îl sprjină le-au învolburat. A anunţat o serie de măsuri economice cum ar fi plata TVA la încasarea facturii, nu la emiterea ei.
Ieri, comentând raportul Comisiei, el a susţinut că : documentul este unul echilibrat, din care România trebuie să aibă concluziile necesare.
Dar mulţi dintre membrii de marcă ai coaliţiei de guvernare, precum fostul ministru al justiţiei Tudor Chiuariu (PNL), l-au criticat vehement pe preşedintele Comisiei Jose Manuel Barroso: "Pentru domnul Barroso nu contează experimentele Ridzi şi Udrea şi sistemul Băsescu-Boc-Udrea pe care românii au fost nevoiţi să-l suporte în ultimii ani. Domnul Barroso nu a fost preocupat că fiica domnului Băsescu a ajuns în Parlamentul European finanţându-şi campania electorală prin corupţie, prin intermediul doamnei Ridzi", spune Chiuariu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
