Companiile care au cei mai mulţi angajaţi sunt în principal companii de stat, precum Poşta Română sau CFR, care au făcut şi continuă să facă restructurări în ultimii ani pentru a-şi eficientiza activitatea. Şi Petrom, cel mai mare angajator privat, face concedieri, în timp ce alte companii private mari, precum Renault sau Delphi, îşi extind activităţile în România şi continuă recrutările.
"Dacă ne uităm la judeţe precum Bucureşti, Argeş, Cluj, Ilfov sau Timiş, vedem că ratele şomajului sunt printre cele mai mici înregistrate la nivel naţional. În ciuda plecărilor de pe piaţă a unor companii precum Nokia, încă avem companii reprezentative care reuşesc să suplinească aceste goluri, mai ales în industrii foarte căutate ca IT, auto sau outsourcing. Un exemplu bun în acest sens poate fi Emerson (furnizor de tehnologie şi servicii de inginerie pentru pieţele industriale, comerciale şi de consum - n. red.), care se află într-o etapă de continuă dezvoltare, ajutând la stabilizarea forţei de muncă din Cluj", a spus Ovidiu Vîlceanu, managing partner în cadrul companiei Sales Consulting, care oferă servicii de recrutare, training şi consultanţă în sectorul de resurse umane.
Cu toate că rata şomajului din Capitală în luna iunie este una dintre cele mai scăzute de pe plan local, doar 1,98%, judeţele cu cel mai mare potenţial de dezvoltare şi stabilizare a forţei de muncă sunt Timişoara, Argeş, Hunedoara, Sibiu şi Gorj, în care numărul salariaţilor din cadrul celor mai mari companii fie a rămas stabil, fie a crescut cu 1.000 - 2.000 sau chiar până la 10.000 de angajaţi în 2011, potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului.
"În prezent există un potenţial important pentru dezvoltare în zone precum Timiş sau Sibiu, în care deja s-au creat reţele între companii şi investitori şi în care ancorele au adus după sine şi mai mulţi angajatori dornici să investească în business şi în oameni", a precizat Ovidiu Vîlceanu.
Îceea ce priveşte nivelul crescut al numărului de angajaţi şi al investiţiilor din aceste judeţe, exceptând Capitala, vedem că ele atrag prin centre universitare sau ancore (aşa cum se întâmplă cu mall-urile, care atrag alţi chiriaşi prin renumele brandurilor deja existente). "De exemplu, în Timiş, Argeş şi Arad avem companii-ancore precum Continental Automotive România, Dacia sau Takata, care atrag după sine şi alte companii mari, dar şi furnizori", a explicat Vîlceanu. În ceea ce priveşte investiţiile în recrutare, reprezentanţii direcţiei de comunicare Renault Group România spun că numărul locurilor de muncă în cadrul grupului este în continuă creştere, având în vedere faptul că numai anul acesta se derulează 39 de proiecte, fiecare dintre acestea necesitând noi posturi.
"Creşterea numărului de locuri de muncă este cu siguranţă necesară oricărui business care se dezvoltă. Prin urmare, anul acesta vom continua cu angajările", au adăugat reprezentanţii Renault. Grupul are în prezent peste 17.500 de angajaţi pe plan local.
Anul trecut piaţa muncii şi, implicit, economia judeţului Cluj au resimţit din plin efectele negative ale plecării uneia dintre cele mai mari companii de telefonie mobilă de pe plan local, grupul finlandez Nokia. Din punct de vedere al impactului asupra forţei de muncă pe care un astfel de eşec îl poate avea asupra comunităţilor, Ovidiu Vîlceanu este de părere că pe termen scurt, în realitate, situaţia este mult mai complexă decât cred autorităţile.
"Pe termen scurt această plecare a creat un impact puternic în primul rând din punct de vedere social. Şi, mai ales, în realitatea planului social, pentru că, deşi se ştia că aveau să se facă restructurări de 1.000-2.000 de persoane, de fapt mai existau alte 3.000 sau 4.000 de persoane care aveau să îşi piardă locul de muncă din cadrul furnizorilor sau al companiilor mai mici care lucrau pentru Nokia", a afirmat Vîlceanu.
De asemenea, el a mai specificat că la nivel psihologic, oamenii ajung să se confrunte în astfel de situaţii cu o stare uşoară de şoc, în care încep să realizeze gravitatea pierderii locurilor de muncă şi să îşi pună probleme în legătură cu ceea ce înseamnă să o ia de la început.
În ceea ce priveşte impactul economic, el spune că cei care ar avea cel mai mult de suferit ar fi tocmai companiile furnizoare şi firmele mai mici care au ajuns să facă parte din reţelele create de marii jucători de pe piaţă.
"Dacă o companie precum Dacia ar pleca de pe piaţa locală, atunci chiar s-ar produce un dezechilibru important, pentru că am putea vorbi despre alte 15-20 de fabrici de echipamente auto care s-ar închide. Şi, din fericire, dacă pot spune aşa, până acum plecarea Nokia nu a avut un astfel de efect asupra comunităţii din Cluj tocmai pentru că furnizorii pe care compania a spus că îi va aduce în România nu au venit. Efectele unei situaţii precum cea a plecării Nokia se vor resimţi abia după şase sau douăsprezece luni, când salariile compensatorii nu vor mai putea fi încasate de angajaţi", a spus Ovidiu Vîlceanu.
Continental Automotive, Emerson, Siemens sau Polisano sunt doar câteva dintre companiile care continuă angajările în acest an şi care au poziţii vacante în Timişoara, Iaşi, Cluj sau Sibiu, potrivit datelor de pe site-ul de recrutare eJobs.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
