Ziarul Financiar a împlinit un an de la prima apariţie. A fost un proiect îndrăzneţ: de a aşeza un cotidian financiar în stil englezesc într-un peisaj românesc. Sursa de inspiraţie a fost: Financial Times, cotidianul marilor cercuri de afaceri şi financiare internaţionale. Dar, nici un moment, ZF nu s-a dorit o copie a cotidianului din city-ul londonez, ci un ziar românesc, despre România şi despre România în lumea înconjurătoare.
Stilul englezesc urma să călăuzească abordarea: o luptă permanentă cu probleme, şi nu cu oameni! Ceea ce pentru România chiar dacă o Românie la sfârşit de secol şi mileniu este cam prea puţin pentru succes. Deşi poate mulţi preferă încă abordările pasionale, încrâncenările politice şi chiar ceva insulte, ZF încearcă obstinat să fie englezesc din acest punct de vedere. Se prea poate ca ZF să fie, pe un asemenea plan, cu un pas înainte.
Şi vrem să ne păstrăm acest avans, chiar în condiţiile în care este atât de posibil ca România anului 2000 să se retragă şi mai periculos în mlaştina electoralelor populisme şi împroşcări reciproce cu noroi. Succesul unui ziar financiar este strict legat de reuşita economiei în care se mişcă. Din păcate, ZF şi-a derulat apariţiile în primul an într-o economie nefuncţională, care, în plus, a căzut ca nicicând altădată. ZF n-a putut face altceva decât să consemneze cercul vicios în care a ajuns economia românească, susţinând însă constant principalele acţiuni de reformă care ar putea să o scoată din acest cerc vicios.
Discursul ZF este liberal. Nu există o altă ieşire din marasmul actual decât liberalismul. Dar ne interesează oamenii. Ei trebuie să constituie scopul reformei. Respingem liberalismul dacă prin acesta reprezentanţii lui declaraţi încearcă să promoveze capitalismul sălbatic, aranjamentele mafiote, la adăpostul lipsei de legi şi reglementări şi al disoluţiei autorităţii publice. Respingem social-democraţia dacă reprezentanţii declaraţi ai acesteia o folosesc în mod ipocrit ca paravan pentru a face aceleaşi lucruri din spre stânga pentru că este mai uşor decât dinspre dreapta.
Reforma nu înseamnă împărţirea resurselor existente între partide, clanuri şi persoane influente, ci realocarea spre activităţi eficiente a resurselor. Şi dacă evident sărăcia nu poate fi virtute şi ZF doreşte pentru cititorii săi bunăstare -, ieşirea din marasm nu va fi posibilă fără sacrificii. Dar dacă liderii politici ai României nu vor fi ei exemplu de sacrificiu pe care de fapt îl cer cetăţenilor, şansele sunt nule. ZF crede totuşi că România mai are o şansă.
