Aleph Story

ALEPH STORY: Ce caută candidaţii şi angajatorii în 2021? O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Irina Ursu, editor-prezentator ŞTIU

În fiecare zi de la Ora 18.00, Aleph Story pe zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar

12.04.2021, 18:15 408

O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist ZF, şi Irina Ursu, editor-prezentator Aleph News – ŞTIU.

 

Adelina Mihai: Numărul de candidaţi care aplică pentru un job pe platforma online eJobs a crescut cu 70% în primele trei luni din an. Ce ne arată statisticile de început de an? Am încheiat, iată, primul trimestru din primul an post-pandemie.

Irina Ursu: Da, lucrurile au şi o latură bună şi una mai puţin optimistă. Însă, vorbim despre patru milioane de aplicări pentru 70.000 de locuri noi de muncă şi lunar se adaugă o medie cam de 25.000 de locuri noi de muncă pe platforma eJobs. Vorbim în general despre angajaţi din categoria de vârstă 25 – 34 de ani, cunivel mediu de experienţă, însă, vin din urmă, tare şi tineri cu vârste cuprinse între 18 – 24 de ani care depun cam 500.000 de aplicări pe platformă. Aici ne putem uita la două lucruri. Probabil cei din segmentul acesta 25 – 34 poate nu au neapărat obligaţii, nu au copii, îşi permit să rişte într-o perioadă de criză, pentru că ea încă nu a trecut, şi atunci să vâneze late locuri de muncă, desigur asta vine la pachet cu ceva mai multă incertitudine, dar, iată, vorbim despre un segment de populaţie care îşi asumă riscuri, iar cei din categoria 18 – 24, în general, sunt mulţi care vor să aplice pentru un loc de muncă înainte de  atermina studiile, şi aici ne putem gândi şi la faptul că şcoala online nu le-a dat foarte multe speranţe nici elevilor, nici studenţilor, şi atunci ei vor cumva să umple golurile rămase cu o experienţă căpătată la locul de muncă. Aici intervine partea mai puţin plăcută a faptului că cei din categoria aceasta 18 – 24 sunt angajaţii care suferă cel mai mult de epuizare la locul de muncă şi sunt în prag de burnout, asta pentru că nu e foarte ismplu să ai prima experienţă la locul de muncă izolat, în faţa unui laptop şi e clar că sunt anumite provocări de depăşit prin faptul că nu ai contact direct cu echipa ta, poate că integrarea nu e la fel de uşoară.

 

Adelina Mihai: Nu e, plus că timpul alocat de angajator nu poate fi la fel de mare ca atunci când erau toţi angajaţii la birou şi putea ca proaspăt angajat să furi meserie de la cineva. Arată-mi tu cum poţi să furi meserie dintr-o conferinţă pe Zoom. Furi dar mai puţină, pentru că e mai greu. Şi perioada asta de induction, cum se zice în termeni de HR, s-a prelungit foarte mult, adică poţi acumula nişte informaţii de bază pentru a-ţi face job-ul într-o perioadă mai lungă de timp decât ai fi făcut la birou.

Irina Ursu: Da, e clar că o companie trebuie să investească tot mai multe resurse acum pentru a-şi aduce angajaţii la un nivel satisfăcător. Eu sunt curioasă cum va arăta recrutarea în următorii ani pentru că iată nu mai avem acest volum mare de studenţi care aplică la internshipuri, pentru că probabil e mai greu sau în contextul ăsta de criză, când foarte mulţi angajaţi sunt acasă e foarte greu să duci la bun sfărşit de calitate, aşa că sunt curioasă ce cerinţe, dacă vor coborâ sau nu standardele când vine vorba de CV-uri, de experienţa pe care o caută angajatorii sau se vor mulţumi cu ceea ce găsesc şi vor încerca să pună mai multe resurse în trainuriea lor pe parcurs.

 

Adelina Mihai: Vom fi nevoiţi să angajăm pentru că avem mare nevoie. Eu mă uitam la statisticile de anul trecut, ce s-a întâmplat pe piaţa muncii. Numărul de salariaţi a scăzut aşa, de la nivelul cel mai scăzut adus de criză, până la fialul anului cu vreo 100.000 de persoane şi încă mai avem de recuperat 67.000 de job-uri pierdute în criza de anul trecut. Nu e mult, dacă îmi amintesc de criza din 2008 – 2009, când economia a suferit foarte mult din cauza crizei financiare, noi nu am pierdut un milion de joburi atunci. Deci e o scădere de 10 ori mai mică acum. Cei mai mulţi angajaţi au plecat din industri aprelucrătoare, aici intră şi fabricile de componente auto şi industria alimentară şi HoReCa – 16.000 de angajaţi au plecat de acolo. Pe de altă parte, unde s-au făcut angajări: în sănătate – 20.000 de noi angajări - şi în IT – 10.000 de angajări. Iată, unde s-au dus oamenii după interviuri online.

Irina Ursu: Da, aş mai adăuga aici nişte domenii: zona de call – center, administrativ, logistic şi e-commerce. Dacă ne uităm la zona de call center, nivelul de abilităţi nu este unul foarte ridicat dacă ştii limbi străine, pentru că acolo, de obicei, se face diferenţa. Lucrurile sunt mai complicate totuşi pe parte de IT, pentru că acolo totuşi trebuie să ai anumite cunoştinţe. Eu sunt curioasă dacă o parte dintre cei care aplică acum au folosit anul pandemiei pentru a-şi dezvolta noi abilităţi, pentru a face cursuri de recalificare profesională, pentru că ştim că anul trecut, în lunile martie – aprilie, şcolile de IT înregistraseră o creştere a cererii pentru că lumea îşi dorea să treacă la digital pentru că vedea că aceste domenii au fost mai puţin afectate de criză şi voiau cumva să se pună la adăpost.

 

Adelina Mihai: Şi sunt şi salarii foarte mari. Dacă ne uităm, tot aşa, pe tot anul trecut, salariul mediu pe serviciile IT a ajuns la 7.800 de lei net pe lună, în timp ce la polul opus se află HoReCa, unde angajaţii nu au mai mult de 1.700 de lei net pe lună, vorbim de salarii medii aici.

Irina Ursu: Da. Şi iarăşi un lucru care e cât se poate de interesant în ceea ce priveşte trendurile e faptul că a scăzut cererea penrtu locuri de muncă în străinătate, în schimb a crescut foarte mult cererea pentru angajaţi care să lucreze în sistemul acesta remote, ceea ce ne face să credem că vor exista tineri din oraşe mai mici, poate nu neapărat din marile centre universitare – Cluj, Timişoara, Iaşi – care îşi vor putea negocia un salariu decent şi să trăiască într-un oraş cu costuri mai mici în ceea ce priveşte chiria sau traiul de zi cu zi, pentru că datale de la eJobs spun că foarte mulţi dintre cei care au căutat locuri de muncă au căutat full time, în general în companii multinaţionale unde nivelul salarial a rămas acelaşi ca la începutul lui 2020, nu au fost foarte mult tăiate în perioada de criză, şi atunci au simţit poate o mai multă siguranţă angajaţii.

 

Adelina Mihai: Cine ştie, poate vom vedea peste un an cum această pandemia reduce decalajele dintre regiuni şi oamenii se duc să lucreze în oraşe mai mici, mai puţin poluate decât Bucureştiul, cu un cost al vierţii diferit, dar cu salarii de Capitală.

Irina Ursu: România are între cele mai mari diferenţe între regiuni din Uniunea Europeană, avem aşa banii concentraţi în jurul oraşelor mari, însă, spre exemplu, în oraşele Moldovei lucrurile nu stau foarte, foarte bine şi aici cumva cred că avem de pierdut cu toţi pentru că, pe de o parte, oraşele mici rămân în urmă, nu se dezvoltă, de acolo pleacă foarte multă forţă de muncă tânără, pe de lată parte, în oraşele mari există o presiune foarte mare pentru că sunt bani mulţi – vedem ce s-a întâmplat la Cluj odată cu boom-ul acesta al industriei de IT au crescut rapid chiriile, au crescut rapid preţurile la aprtamente, şi atunci toată lumea s-a simţit sufocată, deja erai prea sărac să trăieşti într-un oraş prea bogat, cumva. Deci, practic, ar fi aşa, cumva, o situaţie din care am câştiga cu toţi.

 

Adelina Mihai: Şi din fericire infrastructura IT nu se mişcă la fel de încet cum se mişcă infrastructura rutieră. Deci, până avem o autostradă în moldova mai bine creştem viteza la internet acolo. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO