Discutile pe marginea contributiei statelor membre la bugetul Uniunii si mai ales modul in care sunt impartiti banii au generat intotdeauna scandal la Bruxelles, motiv pentru care Comisia Europeana tatoneaza cu multa vreme inainte pozitiile ce vor fi exprimate. De exemplu, inca de prin 2000, Comisia facea calcule in privinta banilor pe care ii va primi Romania dupa aderare, o aderare al carei orizont era inca neclar.
Comisia si Parlamentul European au aprobat de principiu in 2005 ca Romania sa primeasca intre 2007 si 2013 aproximativ 30 mld. euro, din totalul de 864,4 mld. euro cat reprezinta intregul buget pentru acelasi exercitiu financiar. Insa in primul an dupa aderare, Romania a contribuit la bugetul european cu aproximativ un miliard de euro.
Se va schimba ceva dupa actualul exercitiu bugetar? "Nu cred ca este posibila o schimbare in ceea ce priveste contributia anuala la bugetul european, pentru ca nu exista vointa politica la nivelul statelor membre", a spus Johan Ureel, sef de unitate in cadrul Directiei Bugetare a Uniunii Europene, intr-un interviu pentru ZF.
Romania este una dintre tarile care pledeaza pentru mentinerea actualei cote de contributie la bugetul european si pentru mentinerea fondurilor pentru agricultura si a fondurilor de coeziune, potrivit ministrului economiei si finantelor Varujan Vosganian.In primul an dupa aderare, Romania a contribuit la bugetul european cu aproximativ 1 miliard de euro.
Guvernul roman urmeaza sa aprobe pana la jumatatea lunii aprilie propunerea oficiala a Romaniei pentru reformarea bugetului european, urrmand ca aceasta sa fie luata in dezbatere, alaturi de propunerile celorlalte 26 de state membre la nivelul Comisiei Europene (CE), la finele anului 2008. Reforma bugetului UE va fi dezbatuta de Parlamentul si Consiliul European in 2010 si 2011 si va fi urmata de propunerea finala a CE privind exercitiul bugetar care incepe in 2014.
Discutia privind reformarea bugetului UE nu este noua, insa ea s-a acutizat odata cu valul de aderare din 2004 si cu noile provocari climatice, spune oficialul european.
"Valul de largire din 2004 si din 2007 este doar unul dintre elementele care au dus la nevoia de reformare a bugetului european. Acum avem 12 noi state membre care structural sunt sarace si au nevoie de multe din fondurile europene. In conditiile in care cheltuim mult mai multi bani pe noile state membre, iar marimea bugetului ramane mai mult sau mai putin aceeasi trebuie sa evaluam ce sa facem cu acesti bani pe care pana acum ii cheltuiam in vechile state membre. Pe de alta parte, in interiorul statelor membre discutiile despre reformarea Planului Agricol Comun sau despre reformarea Planului de Coeziune sunt mai vechi. La aceste discutii se adauga si faptul ca lumea se schimba foarte repede si ca sunt noi provocari. Acum 5 ani, nimeni nu ar fi vorbit despre schimbarile climatice si acum aceste discutii sunt pe prima pagina a tuturor ziarelor. Intrebarea pe care ne-o punem este daca raspundem la aceste provocari prin intermediul bugetului european", a explicat Johann Ureel.
Tensiunile in Uniunea Europeana legate de proiectia bugetara 2013-2020 sunt la cote ridicate si asta o arata precedentele negocieri pentru bugetul 2007-2013, cand Franta si Marea Britanie, beneficiarele unor importante finantari din partea UE, s-au duelat in argumente, pentru ca niciuna nu doreste sa renunte la propriile facilitati.
Franta este cel mai mare beneficiar al Politicii Agricole Comune - care se ridica la aproximativ 44 de miliarde de euro anual, adica 40% din tot procentul european. Franta este unicul mare producator de cereale din Europa si un mare exportator de carne. Marea Britanie, pe de alta parte, beneficiaza de un asa-numit "rabat" " returnare a doua treimi din diferenta intre sumele provenite din TVA pe care le varsa la bugetul comunitar si fondurile europene utilizate in Regatul Unit. Rabatul a ajuns sa valoreze anual aproximativ 5 miliarde de euro, nemultumindu-i pe multi dintre liderii europeni care apreciaza ca situatia Marii Britanii s-a imbunatatit in ultimii 20 de ani si ca nu mai are nevoie de aceste fonduri.
"Avem pe de o parte Marea Britanie, Olanda, Suedia, care isi doresc o reformare importanta a bugetului si redirectionarea cheltuielilor catre proiecte structurale, si grupul Franta, Irlanda, Olanda care au o traditie in a sprijini proiectele din agricultura. Aceleasi tendinte se mentin si la nivelul noilor state membre, unde pe de o parte Slovenia si Cipru doresc mai multe investitii in infrastructura, dar Polonia si Romania pledeaza pentru sustinerea agriculturii. Va fi o discutie interesanta la nivelul Comisiei Europene in ceea ce priveste reformarea Politicilor Agricole Comune (PAC). In ultimii 30 de ani PAC a sprijinit micii fermieri oferindu-le un pret minim garantat pentru produsele lor. Acum preturile cu care agricultorii comercializeaza aceste produse sunt destul de mari, iar multi observatori sustin ca aceste preturi ridicate vor ramane", mai spune Ureel. El sugereaza o nemultumire la nivelul unor membre ale Uniunii cu privire la utilitatea garantarii acestui pret minim in conditiile in care produsele agricole au preturi foarte mari si arata ca una dintre posibilitati este ca UE sa-i sustina in continuare pe producatorii agricoli oferindu-le sprijin in fata noilor probleme de mediu.
Desi nu si-au facut publica viziunea de reformare a bugetului european si a Politicilor Agricole Comune, oficialii francezi pledeaza, potrivit unor surse citate de Reuters, pentru sporirea facilitatilor oferite de UE producatorilor agricoli.
Potrivit PAC, producatorii agricoli beneficiaza de mecanisme de siguranta, prin garantarea unui pret minim al produselor daca sunt vandute in Uniunea Europeana si sunt depozitate in silozuri.
Franta vrea in plus ca in toate domeniile agricole sa fie oferite ajutoare in cazul in care sunt afectate de conditii de vreme extreme sau cand apar pericole legate de siguranta sanitara. Bruxelles-ul a criticat insa aceste propuneri, pe motiv ca sunt prea protectioniste - apropiate de cele impuse de SUA. Modelul francez a inspirat insa autoritatile de la Bucuresti, Romania fiind una din tarile cu cel mai mare potential agricol din Uniunea Europeana- este a saptea ca marime a UE, insa mai bine de jumatate din terenurile sale raman neexploa-tate, potrivit oficialilor.
Premierul Calin Popescu-Tariceanu a anuntat ca Guvernul va investi fonduri substantiale in dezvoltarea invatamantului agricol dupa modelul celui francez, iar in acest sens a fost semnata o intelegere cu Guvernul Frantei.
"Incercam sa preluam invatamantul agricol francez si sa-l aplicam in Romania. Francezii au o experienta indelungata in ceea ce priveste invatamantul agricol si au rezultate foarte bune. Nu avem timp sa descoperim noi metode", a declarat recent premierul, indicand ca potentialul Romaniei este in a cultiva produse naturale, in conditiile in care exista o cerere din ce in ce mai mare de asemenea produse, atat pe piata occidentala, cat si pe cea autohtona. Tariceanu a mai spus ca Romania are toate posibilitatile sa devina a doua forta agricola a UE, dupa Franta, daca fondurile din agricultura vor fi investite inteligent.
"Avem toate posibilitatile, investind cu inteligenta, ca Romania sa redevina, dupa ani si ani, a doua forta agricola in Europa, dupa Franta, care este o tara mult mai mare ca potential agricol. Romania nu are nimic de invidiat la alte tari", a completat premierul.
In contextul acestor dezbateri din UE privind redirectionarea banilor din agricultura catre proiecte educationale si de infrastructura, Romania vine cu argumente sociale pentru mentinerea actualelor cote ale fondurilor europene.
Ministrul economiei Varujan Vosganian sustine ca, in cazul Romaniei, fondurile pentru agricultura pot reprezenta un suport si in ceea ce priveste alte obiective ale UE, cum ar fi accesul la educatie, explicand ca numarul studentilor din mediul rural reprezinta doar 5-10% din persoanele cu studii universitare.
"Accesul tinerilor din mediul rural la invatamant, mai ales la cel universitar, este limitat in principal datorita nivelului de trai foarte scazut. In aceste conditii, politica agricola comuna intr-o tara ca Romania reprezinta de fapt o componenta a celorlalte obiective de la nivelul Uniunii", a spus Vosganian.
Ministrul economiei si finantelor a explicat ca Romania va scoate in evidenta, la negocierile privind reformarea bugetului UE, nevoia de a restrange diferentele mari dintre mediul rural si urban.
In ceea ce priveste politica de coeziune, Romania aduce ca argument in favoarea mentinerii unei ponderi importante nevoia de convergenta reala in contextul unei Uniuni fara discrepante majore.
In opinia preliminara pentru reformarea bugetului european, oficialii de la Bucuresti propun o crestere a alocarilor pe cap de locuitor in tarile si regiunile mai putin dezvoltate. In acelasi timp, Romania sustine mentinerea principiului alocarii nationale si regionale care sa permita regiunilor de dezvoltare sa beneficieze cu adevarat de avantajele politicii de coeziune.
Dincolo de interesele fiecarui stat membru, reforma bugetului nu poate fi amanata dincolo de actualul exercitiu bugetar - trebuie mai multa flexibilitate si transparenta fara a atinge "suveranitatea fiscala" a statelor, spune Ureel.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
