Analiză

De ce nu poţi sau nu trebuie să desfiinţezi Senatul, dacă renunţi la judeţe şi regionalizezi ţara

De ce nu poţi sau nu trebuie să desfiinţezi Senatul, dacă renunţi la judeţe şi regionalizezi ţara

Autor: Iulian Anghel

08.06.2011, 15:04 1489

Renunţare la judeţe şi împărţirea administrativ - teritorială aţării în regiuni poate avea efecte neaşteptate, dacă un altproiect, cel de modificare a Constituţiei în sensul trecerii la unparlament unicameral, ar fi pus în practică cum doreştepreşedintele Traian Băsescu.

Guvernul se reuneşte în această după-amiază, iar şedinţa va fiprezidată de preşedintele Traian Băsescu care a fost invitat laîntâlnire de premier. În cadrul şedinţei ar putea fi pus îndiscuţie, în primă lectură, proiectul transformării ţării înregiuni - este vorba despre un proiect care, totuşi, nu a fost pusîn dezbatere publică şi nici guvernanţii nu au oferit multe detaliidespre el.

Ce rezultă însă din discuţia din ultimile zile este că regiunile(constituite pe modelul geografic al celor opt regiuni dedezvoltare actuale) vor lua locul judeţelor şi li se va întăriprerogativele - actualmente regiunile de dezvoltare nu aupersonalitate juridică. Însă, în momentul în care ele o vor căpăta,vor simţi nevoia de o reprezentare la nivel naţional şi, dacăSenatul va fi desfiinţat între timp, nu vor mai avea prinintermediul cărei structuri legislative să o facă. Pentru că, dacăadministraţia invocă nevoia de regionalizare bine reprezentată înUE, ei bine, aici regiunile sunt reprezentate în general la nivelde ţară de o cameră parlamentară care este Senatul (sunt ţări încare senatorii sunt aleşi chiar de reprezentanţiiregiunilor).

Exemplele sunt multe:

· Cele 26 de regiuni ale Franţei (împărţite în 100 de departamente,la rândul lor împărţite în 342 de arodismente) sunt reprezentate lanivel naţional de Senat (ales de colegiul electorilor format dinconsilieri regionali).
· Spania este formată din 17 regiuni (comunităţi autonome),împărţite la rândul lor în provincii. Regiunile sunt reprezentatede Senat, iar din cei 264 membri ai Camerei superioare 208 aleşiprin vot popular, şi 56 numiţi de regiuni.
· Germania este stat federal, dar, într-un anume fel, landurilefuncţionează şi ca nişte regiuni. Landurile sunt reprezentate deCamara superioară, Bundesrat.
· Italia este împărţiă în 20 de regiuni (împărţite la rândul lor în50 de provincii), dar nu există atribuţii distincte pentru celedouă camere parlamentare.
· Sunt şi ţări împărţite administrativ în regiuni şi care auparlamente unicamerale: Ungaria (opt regiuni), Grecia (13 regiuni),Portugalia, Suedia, Estonia, dar în UE majoritare sunt ţările cudouă camere parlamentare, camera superioară reprezentând, deobicei, regiunile.
Propunerea USL şi a UDMR, anume ca Senatul român să reprezinteregiunile este mai aproape de ceea ce se întâmplă în UE.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO