Analiză

Mobilitatea electrică e la modă, dar „aurul negru“ e rege: România are oficial 502 staţii electrice. Ungaria, de 2,5 ori mai multe

Mobilitatea electrică e la modă, dar „aurul negru“...

Autor: Roxana Petrescu

11.02.2022, 00:08 1621

Cu o pondere a maşinilor electrice de numai 0,1% din total şi cu o infrastructură de circa 500 de staţii publice în 2020, mobilitatea electrică este o tendinţă populară, dar „aurul negru“ e rege absolut.

Potrivit datelor oficiale dispo­ni­bile pe site-ul Observatorului European pentru Combustibilii Alternativi (EAFO), la nivelul anului 2020, pe plan local erau înregistrate 502 de staţii publice pentru maşinile electrice, semnificativ mai multe fa­ţă de cele 15 unităţi cu care defila Ro­mânia în 2014. În Ungaria, de exemplu, care a reuşit să atragă investiţii semnificative în industria auto, aceeaşi sursă arată că în 2020 erau 1.295 de staţii electrice, Olanda fiind liderul absolut european cu peste 66.000 de astfel de unităţi.

În ciuda popularităţii la nivel de discurs de care se bucură mobilitatea electrică, datele oficiale arată că în acest moment combustibilii alternativi nu sunt decât o nişă în raport cu totalul pieţei.

În contextul în care automobilele electrice sunt doar 0,1% din totalul pieţei, înverzirea mult discutată a mobilităţii mai are mulţi kilometri de parcurs.

În funcţie de sursă însă, datele diferă destul de mult, acesta fiind un alt indiciu al imaturităţii pieţei de mobilitate electrică. Spre exemplu, centralizatorul independent de informaţii despre mobilitatea electrică, Open Charge Map, arată că în România are fi 460 de staţii electrice, în timp ce portalul dedicat mobilităţii electrice Lektri.co arată că în prezent sunt peste 1.000 de locaţii de încărcare pentru maşinile electrice, corespunzătoare unui număr total de 2.086 de încărcătoare. Însă nici Ungaria nu a bătut pasul pe loc în 2021, astfel că la finalul anului trecut, potrivit informaţiilor publice disponibile, vecinii aveau peste 2.150 de staţii pentru maşinile electrice.

„Definiţia şi modalitatea de numărare a punctele de încărcare rămân neclare. De exemplu, Observatorul European pentru Combustibilii Alternativi include datele pentru punctele de încărcare publice şi semi-publice, date care nu sunt în mereu în concordanţă cu rapoartele realizate de fiecare stat membru“, se arată într-un raport al Curţii Europene a Auditorilor.

Mai mult, în timp ce România este acum o piaţă fragmentată, Austria, de exemplu, deja are un sistem unic de plată pentru circa 3.500 dintre staţiile electrice montate.

„Doar un card este necesar pentru a încărca maşinile electrice la oricare dintre cele 3.500 de staţii din Austria. Cele 11 companii care alcătuiesc Asociaţia Federală Austriacă pentru Mobilitatea Electrică şi SMATRICS (furnizor de servicii de e-mobilitate) s-au unit pentru a forma cea mai mare reţea de încărcare pentru maşinile electrice la nivel naţional“, se arată, de exemplu, pe site-ul Ministerului Mediului din Austria.

Ce rol va juca mobilitatea electrică în planurile de investiţii ale greilor din petrol sau pentru companiile de utilităţi? Aflaţi la ZF Power Summit 2022, 22-24 Februarie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO