Septimiu Stoica, noul presedinte al Bursei de Valori, considera ca nivelul la care a ajuns in prezent piata de capital romaneasca nu este suficient pentru a-i garanta supravietuirea in conditiile concurentei acerbe intre pietele financiare internationale.
Intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, el spune ca totusi daca promisiunile privind companiile mari de stat care ar trebui sa vina pe piata nu vor ramane doar la stadiul de promisiuni, intr-o estimare realista, Bursa ar putea sa ajunga la o capitalizare de 40-60 mliliarde de euro, adica de doua-trei ori mai mult fata de valoarea actuala.
"Nivelul la care a ajuns in prezent Bursa nu este modest, dar nu este suficient pentru a ne garanta supravietuirea in conditiile concurentei extrem de puternice de pe piata financiara intenationala", spune Septimiu Stoica. In pofida cresterilor substantiale inregistrate in ultimii ani, bursa romaneasca ramane inca departe de nivelul la care au ajuns pietele din Polonia, Cehia sau Ungaria. Daca la finalul anului trecut Bursa ajunsese la o capitalizare de 15,3 miliarde de euro, in timp ce capitalizarea bursei poloneze a sarit de 110 miliarde de euro si cea a pietei poloneze s-a apropiat de pragul de 50 miliarde de euro. Bursa din Romania se afla si sub nivelul celei din Ungaria, care ajunsese la finalul lui 2005 la o capitalizare de circa 28 miliarde de euro.
"Problema principala a pietei de capital romanesti ramane cea a numarului redus de blue-chipsuri", considera Stoica, care inainte de alegerea sa in functia de presedinte al Bursei de Valori, Spetimiu Stoica a fost vicepresedintele Bursei.
Dar in aceste conditii, de ce conducerea Bursei nu a incercat sa sustina mai puternic alternativa privatizarii unora din companiile mari de stat prin intermediul Bursei sau cel putin respectarea termenelor date pentru listarea companiilor de utilitati, asa cum de altfel atat unii dintre brokerii de pe piata, dar si investitori au reprosat oficialilor pietei?
"Nu stiu daca este corect reprosul. Am facut poteca in urma intalnirilor cu diversi oficiali din Guvern pentru a sustine aducerea companiilor mari de stat pe Bursa. Insa institutional noi nu stam pe pozitii egale cu organismele de stat, iar ceea ce intreprindem noi nu poate fi considerat o negociere. Am incercat sa-i convingem, iar raspunsul lor a fost pozitiv ca intentie, dar asa cum s-a vazut nu s-a materializat si in fapt", spune Stoica.
"Nu am avut senzatia ca suntem priviti de sus, ci senzatia unei lipse de o politici publica in acest domeniu asumata si executata" a adaugat presedintele Bursei.
Ce companii mari, atat de stat, cat si private, v-ati propus sa atrageti pe Bursa pana la finalul mandatului?
"Numele companiilor private as vrea sa rezulte in baza consultarilor cu restul colegilor din piata, pentru ca atragerea companiilor pe Bursa trebuie sa fie si o preocupare a intermediarilor. Trebuie sa realizam cu intermediarii intalniri comune pentru a-i face sa vina cu propuneri. Vom incerca sa mergem spre clase de emitenti posibili, tintind anumite companii, dar si mergand propriu-zis spre mediul de afaceri", a spus Stoica.
"Atragerea la Bursa a unei companii nu se face printr-o expunere generoasa a avantajelor pe care le aduce listarea. Cand vine o companie pe piata, ea nu trebuie sa se listeze pentru ca da bine sau pentru ca e la moda, desi intr-adevar da si bine si e si la moda sa fii pe Bursa, ci pentru ca listarea vine in intampinarea unor necesitati. Listarea trebuie sa fie rezultatul unor analize de corporate finance, de investigare a necesitatilor de capital si a surselor de finantare cele mai potrivite pentru emitentul respectiv. Si de aceea este atat de important rolul intermediarului. Un emitent poti sa-l castigi la nivel de intentie, dar pentru a veni efectiv pe Bursa, trebuie sa fie puternic implicate si societatile de intermediere", a adaugat Septimiu Stoica. El a mai precizat ca ar dori ca nu numai companiile mari romanesti, dar si cele cu capital majoritar strain, prezente in economia romaneasca, sa aiba in vedere posibilitatea listarii pe bursa romaneasca.
"Eu as vrea ca toate companiile mari cu actionariat romanesc sa ia in considerare listarea. Si in aceeasi masura, as dori si companiile cu actionariat strain, precum operatorii de telefonie mobila sau filiale ale unor alte companii multinationale care au personalitate juridica sa aiba in vedere venirea pe Bursa. Si etic ar fi sa ia in considerare acest lucru, in conditiile in care desfasoara activitati de vanzare la noi si deci obtin venituri importante de pe piata romaneasca", este de parere Stoica.
Potrivit analistilor de la Intercapital Invest, in pofida cresterilor importante din ultimul an la nivelul lichiditatii, Bursa a ramas si in 2005 in mare masura o piata de schimb si nu una de finantare a economiei. Analistii de la Intercapital arata ca in conditiile in care valoarea majorarilor de capital social prin aport in numerar derulate de companiile listate la Bursa pe parcursul anului trecut este de numai 178 milioane euro, piata de capital a ramas mai mult o alternativa teoretica la finantarea prin credit bancar. Aceasta valoare a majorarilor de capital reprezinta numai 1,1% din valoarea totala a creditului neguvernamental in Romania.
Presedintele Bursei spune ca daca pana la finalul mandatului sau vor fi pe Bursa cel putin companiile mari de stat incluse in programul de sprijinire a pietei de capital, la care se vor adauga si BCR sau CEC, capitalizarea Bursei ar putea fi la finalul mandatului sau de cinci ani de cel putin doua - trei ori peste nivelul din prezent.
"Eu nu mi-am asumat prin programul pe care l-am prezentat actionarilor Bursei un anumit nivel de capitalizare pe care sa-l atinga piata pe timpul mandatului meu. Dar o sa militez ca in scurt timp sa formulez impreuna cu colegii din Comitetul Bursei o strategie privind indicatorii cantitativi si calitativi pe care sai atinga Bursa si sper ca aceasta strategie sa fie gata pana in vara", a precizat Septimiu Stoica.
"Vreau ca cifrele pe care le vom prezenta sa fie credibile si asumate. In acest moment pot spune ca din discutiile pe care le-am avut cu diversi oficiali, Fondul Proprietatea se va lista in acest an, RomTelecom se va lista pana in vara - toamna, si tot pana la finalul anului vor mai fi listate si Transelectrica si Transgaz. Sa vedem ce se va intampla si cu Romgaz, iar daca alaturi de aceste companii punem si BCR care din ceea ce se stie pana in prezent urmeaza sa fie listata in cel mult 2-3 ani, si posibil si CEC, ar trebui ca la finalul mandatului, daca Bursa isi va mentine evolutia dinamica din ultimii ani, sa ajunga la o capitalizare de la dublu la triplu fata de valoarea din prezent", considera presedintele Bursei.
Pana in prezent, nici una din companiile de stat inscrise in programul de sprijinire a pietei de capital, lansat in 2004, nu a fost listata pe piata, termenele pentru aducerea acestora, dar si a altor instrumente financiare precum titlurile de stat, fiind amanate in mod repetat. In acest program erau incluse sapte companii, respectiv Transelectrica, Electrica Transilvania, Electrica Muntenia, Portul Constanta, Transgaz, Romgaz si Aeroportul "Henri Coanda".
Va fi listata si Bursa de Valori in urmatorii cinci ani?
"Aceasta este o decizie a brokerilor. Exista anumite statistici care arata ca societatile care
s-au demutualizat au mers spre listare intr-o perioada medie de 3-4 ani, iar acest interval de timp s-ar incadra in mandatul meu. E un subiect fierbinte, marea majoritate a brokerilor sustinand la inceput ideea ca actionariatul sa fie format numai din brokeri. Pe de alta parte, din discutiile pe care le-am purtat pana acum, au inceput sa fie si pareri pro deschidere si pro listare. S-ar putea ca brokerii sa decida deschiderea si aici ma refer la deschidere, nu la listare, iar acest lucru sa se intample mai repede de 4 ani. De principiu, majoritatea brokerilor sunt pentru aceasta deschidere in timp", spune Septimiu Stoica.
"Cred ca in procesul de listare pe piata pe langa valoarea exemplara a actului trebuie sa se tina cont si de consideratii de corporate finance cont si de consideratii de corporate finance. Trebuie facuta o analiza pe proiecte si decizia de listare trebuie sa vina atunci cand vom vedea ca avem nevoie de bani pentru a fi si mai buni, pentru a ne cumpara si mai multa tehnica de calcul", a precizat Stoica.
Totusi, in functia de conducere pe care o ocupati, aveti de gand sa sustintei ideea listarii?
"Eu cred ca brokerii au ajuns la un grad de maturizare la care nu-si mai aleg conducatori, ci reprezentanti. Evident trebuie sa fie si lideri de opinie, dar deciziile trebuie sa fie ale comunitatii. Eu voi incerca sa-i conving de valabilitatea unor idei de dezvoltare si daca voi reusi, le voi pune in practica. Daca exista insa o ruptura decisiva intre ideile mele de dezvoltare a pietei si parerile celorlalti, eventual ma voi retrage si voi lasa un reprezentant mai bun in locul meu.
"Optiunea mea a fost pentru inceput consolidarea strategica a Bursei prin controlul de catre brokeri. Noi nu suntem interesati ca Bursa sa devina in primul rand o sursa de bani pentru actionari, lucru care s-ar putea face prin intermediul comisioanelor, ci dimpotriva vrem sa ajungem sa putem oferi costuri cat mai mici pentru investitori. Daca la inceput controlul ar trebui sa fie al societatilor de brokeraj, treptat insa trebuie sa primim si alte entitati in structura actionariatului, respectiv alti intermediari decat brokerii, precum si reprezentanti ai emitentilor si ai investitorilor. Dupa aceasta deschidere, daca planurile de dezvoltare vor fi foarte mari si vom avea nevoie de resurse suplimentare, vom lua probabil si decizia listarii", a mentionat Septimiu Stoica.
Unul din obiectivele principale pentru noul presedinte al Bursei pe timpul mandatului sau va fi si cresterea numarului de investitori romani la Bursa.
"Bineinteles, fondurile de pensii si celelalte tipuri de investitori institutionali sunt foarte importanti, dat orice piata puternica are si o componenta importanta de investitori de retail. Acum la Bursa sunt circa 10.000-12.000 de conturi de cumparatori romani. E putin. Ar trebui ca acest numar sa creasca in urmatorii ani nu de 2-3 ori, ci de cel putin 10 ori. Pana la finalul mandatului meu, ar trebui sa avem cel putin 100.000 de investitori pe piata.
Stoica spune ca va atrage mai multi romani pe piata de capital pe de o parte prin programe de promovare a bursei, dar si prin facilitati pentru reducerea costurilor pentru investitori.
"Prin programe de popularizare, de promovare cu accent pe modul de functionare a mecanismelor bursiere. Vom face jocuri educationale, brosuri, intalniri cu publicul. Dorim totodata sa asiguram un acces cat mai usor investitorilor la vizualizarea in timp real a cotatiilor. Taxa care se percepe in prezent pentru accesul in timp real nu se justifica dintr-o dorinta mercantila a noastra. O data ce vom imbunatati structua tehnologica, vom reduce pana la disparitia completa a taxelor de vizualizare", a precizat Stoica.
Pe termen scurt, de pana la cateva luni, obiectivele presedintelui Bursei vor fi, potrivit acestuia, implicarea in finalizarea reglementarilor aferente functionarii Bursei de Valori atat in ceea ce priveste piata reglementata, cat si sistemele alternative de tranzactionare.
"Tot intr-un interval de 2-3 luni va trebui sa finalizam si constituirea depozitarului central. Un alt proiect pentru acest interval de timp il va contitui si luarea unei decizii finale in privinta fuziunii cu Bursa de la Sibiu. Eu sunt convins sa aceasta fuziune are sanse mari sa se realizeze. Dar daca totusi intervine ceva si fuziunea nu va avea loc, am inceput sa lucram si la un software pentru a permite derularea de tranzactii cu derivate si la Bucuresti", a spus Stoica.
"Va trebui totodata, in caz ca fuziunea nu se realizeaza, sa vedem daca Casa de Compensatie va face compensatie si pentru noi. Iar daca nu, trebuie sa incepem sa construim alta casa de compensatie", a adaugat presedintele Bursei.
Din punctul de vedere al emitentilor noi care ar putea veni pe piata, eforturile conducerii Bursei se vor concentra, potrivit lui Septimiu Stoica, pe colaborarea cu oficialii Fondului Proprietatea pentru listarea acestuia, negocierile cu reprezentantii Ministerului Finantelor Publice si cu cei ai BNR pentru tranzactionarea titlurilor de stat pe bursa." In ceea ce priveste produsele noi oferite pe piata, atentia noastra se va concentra pe introducerea tranzactionarii produselor derivate, a certificatelor de depozit, a cumpararilor in marja si vom face totodata si o dezbatere pentru introducerea vanzarii in lipsa (short selling - n.red.)", a mai spus Stoica.
"Diversele probleme atat tehnice, cat si de reglementare, care impiedicau tranzactionarea la Bursa a titlurilor de stat, par toate sa se rezolve. Unul din principalele obstacole era reprezentat de faptul ca accesul nerezidentilor la achizitionarea titlurilor de stat nu era permis. Si aceasta problema e in curs de rezolvare, potrivit unor discutii cu reprezentanti ai Ministerului Finantelor. Nu stiu la aceasta data care e forta actului legal care va reglementa accesul nerezidentilor la titluri de stat, adica daca e hotarare a Guvernului, lege sau circulara de la BNR", a spus Septimiu Stoica.
Daca acestea sunt obiective pe termen de cateva luni pentru conducerea Bursei, strategia urmarita pe tot timpul mandatului sau, spune Stoica, se va concentra pe atragerea de noi emitenti, de noi investitori, de lansarea de noi produse si pe dezvoltarea tehnologiei Bursei.
"Avem in vedere si aliante sau colaborari cu celelalte piete din regiune. O idee care a aparut in ultima perioada si pe care vrem sa o sustinem este aceea ca noi sa fim initiatorii unei platforme la nivel zonal, in Europa Centrala si de Est, care sa permita accesul brokerilor de la o bursa la alta. Ar fi o forma de grupare care ar permite pastrarea identitatii burselor locale si in acelasi timp si o marire a afacerilor si o consolidare la nivel zonal. Pana in prezent, nu au fost insa decat vagi aluzii in aceasta chestiune. La nivel institutional nu s-au facut pasi in aceasta directie cu ceilalti oficiali ai burselor din regiune", a precizat Septimiu Stoica.
Evident apare si intrebarea in conditiile in care ati fost la conducerea Bursei si inainte de acest mandat, de ce toate aceste planuri de dezvoltare au sanse mai mari de reusita decat au avut pana acum?
"S-au facut lucruri si in perioada trecuta. Sunt momente si momente in evolutia pietei. Pozitia de presedinte are o greutate suplimentara fata de celelalte pozitii. Conteaza foarte mult si faptul ca sunt primul presedinte ales direct de catre brokeri. In aceste conditii, pozitia e mai puternica, e mai grea. Ce vreau sa subliniez e ca un presedinte nu va putea face ceva impotriva votului colegiilor sai. Toti trebuie sa fim implicati in dezvoltarea pietei. Eu am sacrificat niste lucruri in cariera mea ca sa intru in competitia pentru alegerea ca presedinte. Am renuntat la unele lucruri foarte importante pentru mine, cum ar fi cariera de avocat. Dar daca am facut-o, vreau sa aiba sens, vreau sa fac sa se intample anumite lucruri", a conchis Septimiu Stoica.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
