Judeţul Timiş este un centru important al agriculturii româneşti, fiind primul ca suprafaţa agricolă, de 693.034 hectare, şi al doilea în ceea ce priveşte suprafaţa terenurilor cultivate în regim ecologic, potrivit unei analize a companiei de consultantă CBRE România, care remarcă o creştere a interesului investitorilor pentru această zonă, în conditiile în care tranzactiile cu terenuri agricole au crescut cu 31% în primele două luni din 2024.
„Judeţul Timiş, cu un potenţial agricol semnificativ din punct de vedere al condiţiilor climatice favorabile şi solurilor fertile, atrage interesul investitorilor datorită oportunităţilor de dezvoltare ale zonei. În anul 2023, tranzacţiile cu terenuri agricole în judeţul Timiş au reprezentat 5% din totalul per ţară. Mai mult, în primele două luni ale acestui an au fost încheiate aproximativ 850 de tranzacţii, marcând o creştere de 31% comparativ cu perioada similară a anului precedent”, declară Mădălin Aresmeriţoaie, Senior Consultant Industrial & Logistic Services, CBRE România.
Spre deosebire de alte regiuni ale ţării care se confruntă cu perioade secetoase, cu precipitaţii insuficiente pentru realizarea unor culturi profitabile, judeţul Timiş se bucură de obicei de precipitaţii bogate. În plus, judetul dispune de circa 9000 de km de canale de desecare care deservesc aproape 380.000 de hectare.
„Cu toate acestea, grindina rămâne un fenomen meteo extrem predominant în ultimii ani în zona Timişului, chiar şi în ceea ce priveşte despăgubirile. Spre exemplu, în iulie 2023, ploile torenţiale şi grindina abundentă au cauzat pabuge estimate la 15 milioane de lei, afectând 25.000 de hectare de pământ cultivat cu rapiţă, grâu şi floarea-soarelui”, declară Horia Lupu, Director General Agra Asigurări.
În judeţul Timiş se cultivă aproape 60.000 de hectare în sistem ecologic, clasându-se pe locul doi în topul judeţelor care practică acest tip de agricultură.
În pofida potenţialului agricol al zonei, analiza arată că agricultorii se confruntă cu problema pieţei de desfacere. În contextul internaţional, exporturile determină o pierdere de capital din partea fermierilor români, precum şi o scădere a preţurilor pentru materia primă, determinând incapacitatea fermierilor de a-şi asigura cheltuielile, şi dependenţa acestora faţă de instituţiile financiare.
Un alt sector slab dezvoltat în zona Timişului îl reprezintă cel zootehnic.
În afară de agricultură, judetul s-a dezvoltat şi pe segmentul logistic, fiind al doilea hub industrial după Bucureşti, cu un stoc modern de peste 780.600 de metri pătraţi de spaţii industriale şi logistice şi o rată de neocupare de doar 8.2% la sfârşitul anului 2023.
