Valoarea imprumuturilor externe pe termen mediu sau lung contractate si/sau garantate de stat va ajunge la sfarsitul acestui an la circa 20,7 miliarde de euro, potrivit estimarilor Ministerului Finantelor.
La 31 decembrie 2003 soldul datoriei externe a Romaniei era de 15,7 miliarde de euro, ceea ce inseamna ca prognoza Finantelor presupune o majorare a imprumuturilor cu peste 32% (5 miliarde de euro) in cursul acestui an.
Ultimele date statistice disponibile indica o crestere a datoriei externe pe termen mediu si lung pana la 17,5 miliarde de euro la sfarsitul lunii septembrie.
Potrivit acelorasi estimari ale Ministerului Finantelor, datoria publica externa directa urmeaza sa atinga 10,8 miliarde de euro la 31 decembrie 2004, in timp ce datoria publica externa garantata va depasi 9,9 miliarde.
Intr-o nota de fundamentare a nivelului de indatorare publica externa pe anul 2005, Finantele arata Romania ar putea angaja teroretic anul viitor imprumuturi externe in suma de circa 16 miliarde de euro, avand in vedere spatiul de manevra permis de situatia unor indicatori macroeconomici precum ponderea datoriei publice externe in PIB sau raportul dintre rezerva valutara a statului si datorie.
Cu toate acestea, nevoia evitarii unor presiuni la nivelul serviciului datoriei din anii urmatori, Ministerul Finantelor considera necesara limitarea plafonului de indatorare publica externa pe 2005 la aceeasi suma din 2004, respectiv 3,5 miliarde de euro.
Pentru anul 2004, plafonul de indatorare publica externa aprobat prin lege a fost de 3,5 miliarde de euro.
Plafonul de indatorare publica externa reprezinta suma maxima a imprumuturilor externe pe care le pot contracta si garanta autoritatile administratiei publice centrale si autoritatile publice locale pe o perioada de un an.
In conditiile in care datoria externa pe termen mediu si lung se va apropia de 21 miliarde de euro la sfarsitul acestui an, serviciul datoriei publice externe raportat la incasarile estimate din exportul de bunuri si servicii ar urma sa fie de 7,6%, in conditiile in care limita critica este de 30%.
In ceea ce priveste plafonul de indatorare publica interna pentru 2005, acesta este propus de Ministerul Finantelor la nivelul a 37.510 miliarde de lei (echivalentul a circa 950 milioane de euro).
Plafoanele de indatorare publica atat interna cat si externa trebuie stabilite anual prin lege, asa cum prevede Legea 313/2004 a datorie publice, care intra in vigoare la 1 ianuarie 2005.
Titluri de 500 mil. euro pentru piata interna
Deficitul bugetului general consolidat construit pentru 2005 de Ministerul Finantelor si aprobat de Parlament se ridica la 40.021 miliarde de lei (circa un miliard de euro). Actuala strategie de indatorare publica prevede finantarea acestui deficit in proportie de 50% din surse interne, ceea ce inseamna ca Finantele ar urma sa emita titluri de stat in valoare de pana la echivalentul a 500 milioane de euro.
In ceea ce priveste garantiile de stat, acestea sunt supuse unor restrictii convenite cu Fondul Monetar International. Astfel, Ministerul Finantelor va putea acorda garantii pentru imprumuturi interne contractate de agentii economici in limita sumei de 1.000 miliarde de lei (circa 25 mil. euro). De asemenea, garantiile pentru autoritatile administratiei publice locale care contracteaza imprumuturi bancare pentru prefinantarea unor proiecte finantate de Uniunea Europeana, precum cele de tip SAPARD, sunt plafonate la 1.500 miliarde de lei.
In plafonul de indatorare publica interna ar mai incapea imprumuturi interne contractate direct sau garantate de autoritatile administratiei publice locale in limita a 15.000 miliarde de lei (circa 379 mil. euro).
Datoria publica externa a crescut puternic anul acesta, desi statul roman nu lansat nici o emisiune de euroobligatiuni. Au contractat insa imprumuturi consistente diferite ministere, societati cu capital de stat din subordinea acestora si alte autoritati publice.
Conform noii legi a datoriei publice care intra in vigoare la inceputul anului viitor, Ministerul Finantelor va fi singurul imputernicit sa administreze si sa negocieze contractarea de imprumuturi externe de catre entitati publice, in cadrul plafonului de indatorare stabilit.
Din punctul de vedere al surselor de finantare, premiera acestui an a fost renuntarea de catre Ministerul Finantelor la iesirea pe pietele externe de capital, dupa patru ani consecutivi de emsiuni noi de euroobligatiuni.
Aceasta nu a insemnat cresterea substantiala a sumelor atrase de pe piata interna, ba dimpotriva. Explicatia tine de reducerea consistenta a necesarului de finantare, in conditiile imbunatatirii substantiale a colectarii veniturilor bugetului de stat si ale restrangerii deficitului.
Diminuarea drastica a ofertei de titluri de stat nou emise a creat o ruptura evidenta fata de cererea pietei pentru instrumente in care sa-si plaseze banii, ceea ce i-a permis Ministerului Finantelor sa forteze la maximum scaderea dobanzilor mai ales la scadentele de doi si trei ani.
Pentru anul viitor, strategia de finantare discutata cu FMI vizeaza apelarea echilibrata atat la piata interna, cat si la cea externa. Sigur este ca cererea este foarte mare din ambele directii, multi investitori straini fiind atrasi de dobanzile mari fixe oferite de titlurile de stat romanesti.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
