Economisirea a accelerat puternic în România în perioada de criză pe fondul unei prudenţ e sporite din partea clienţilor şi în contextul în care băncile s-au bătut cu dobânzi generoase pentru fiecare ban. Totuşi, în ultima perioadă ritmul de creştere a volumului depozitelor a încetinit pe fondul unei reveniri uşoare a creditării şi a consumului.
În ceea ce priveşte depozitele la bănci, rata pozitivă de economisire se suprapune "bizar" fazei descendente a ciclului economic. În ciuda diminuării veniturilor, populaţia economiseş te "precauţionar" şi ca răspuns la o rată a şomajului de 7%, notabil mai ridicată faţă de nivelurile de 2-3% din trecut, a explicat Cristian Popa, viceguvernator al BNR.
"Această tendinţă de economisire a început în 2009 şi 2010. Este o economsire precauţionară şi se suprapune peste întărirea standardelor de creditare. În privinţa monedei, populaţia economiseşte şi în lei şi în valută, cu preferinţă în lei. Companiile economisesc în lei şi dezeconomisec în valută." La sfârşitul lunii aprilie, depozitele în lei ale populaţiei au ajuns la 75,9 mld. lei, în creştere cu 15,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Depozitele în lei ale companiilor au urcat cu 16,6%, la 52,2 miliarde de lei. Depozitele în valută ale populaţiei şi companiilor, exprimate în lei, s-au majorat cu 4,8% faţă de aprilie 2011, la 63,4 miliarde de lei. Însă, exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au redus cu 2,9%.
Evoluţia vine după ce frenezia creditării din perioada 2007 - 2008 făcuse ca populaţia să devină debitor net în relaţia cu băncile, stocul depozitelor fiind egalat şi apoi depăşit de volumul creditelor. Criza economică a aplatizat însă brusc dinamica creditării, astfel că treptat a fost posibilă reechilibrarea raportului dintre creditele şi depozitele persoanelor fizice. Acest proces s-a desfăşurat însă lent, de-abia din decembrie 2010 depozitele începând să se detaşeze vizibil ca volum în raport cu creditele, în condiţiile în care acestea din urmă ajunseseră la scădere şi în termeni nominali.
Încurajarea economisirii a fost susţinută de politica de dobânzi a băncilor. Confruntate la rândul lor cu dezechilibrul dintre credite şi depozite şi ameninţate de reducerea finanţărilor externe, băncile au oferit dobânzi generoase, iar cele aflate în poziţii mai delicate din punctul de vedere al accesului la lichidităţi au creat un adevărat război al preţurilor, menţinut prin promoţii succesive.
Totuşi, scăderea veniturilor persoanelor fizice, mai ales în sectorul bugetar, a afectat potenţ ialul de creştere al economisirii.
Băncile s-au pliat în trecut pe preferinţa clienţilor pentru produse foarte lichide şi au promovat depozitele cu scadenţe foarte scurte sau chiar conturile curente şi cele de economii, iar în acest fel au ajuns să finanţeze active pe termene de cinci-zece ani cu pasive pe numai câteva luni.
Nevoia de a reduce dezechilibrele între resursele atrase pe termen scurt şi creditele acordate pe termen lung a lăsat însă treptat loc pe piaţă pentru apariţia a tot mai multe produse de economisire cu scadenţe lungi, dar analiştii se aşteaptă ca noua strategie a bancherilor să nu dea rezultatele scontate.
Citiţi mai mult despre cât s-a îndatorat populaţia şi cât a economisit în criză pe serviciul de ştiri cu plată ZF Corporate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
