Un sfert din creditele în lei acordate de bănci populaţiei şi firmelor din judeţe precum Sălaj, Bistriţa-Năsăud sau Suceava au ajuns în restanţă, nivel dublu faţă de media naţională.
Creditele în lei, majoritatea finanţări de consum fără garanţii, au pus de altfel cea mai mare presiune pe portofoliile băncilor, ponderea la nivel naţional a ratelor restante pe acest segment fiind de 12,4% la sfârşitul lunii aprilie, potrivit datelor BNR.
Spre exemplu, în Sălaj ponderea restanţelor la creditele în lei a depăşit 25% luna trecută, în timp ce în Bistriţa şi Suceava rata restanţelor ajungea la 21-22% din soldul total al creditelor.
Clienţii din Brăila şi Galaţi înregistrau, de asemenea, întârzieri la plată de circa 18-19% din volumul finanţărilor. La polul opus se află judeţul Gorj, cu o rată a restanţelor sub 6%.
Bancherii spun că sunt diferenţe destul de mari de la un judeţ la altul, în condiţiile în care anumite zone sunt mai puternic afectate decât altele de rata şomajului sau de scăderea activităţii econonomice. După problemele care au explodat în ultimii ani, multe bănci au făcut analize de risc pe regiuni şi monitorizează mai atent zonele cu probleme.
Bistriţa este unul dintre judeţele cu cele mai slabe economii, cu un PIB la jumătate faţă de media naţională, în timp ce Galaţi este un judeţ dependent de două ramuri industriale care au fost afectate de criză - industria siderurgică şi cea navală. Totodată, unii bancheri spun că în unele regiuni, cum este cazul judeţului Bistriţa, restanţele au explodat şi din cauza fraudelor, în condiţiile în care clienţii au adus la bancă adeverinţe de venit false pentru a obţine credite.
Şi la creditele în valută apar fluctuaţii mari în ceea ce priveşte ponderea restanţelor. Astfel, dacă media la nivel naţional este de sub 10%, există judeţe precum Alba, Arad sau Ialomiţa în care ponderea restanţelor este de circa 15%.
În Dâmboviţa, în schimb, ponderea restanţelor este de numai 2,3%.
La sfârşitul lunii aprilie, ratele neplătite la timp la creditele în valută echivalau cu 13,8 miliarde de lei (3,1 mld. euro) şi reprezentau 9,5% din totalul finanţărilor în alte monede. În paralel, soldul restanţelor la creditele în moneda naţională era de 10 miliarde de lei, în creştere cu 5% faţă de luna octombrie 2011. Dacă la începutul crizei cel mai rapid avans era înregistrat de restanţele la creditele în lei, în ultimul an întârzierile la plata împrumuturilor în valută au accelerat mai puternic, depăşind volumul restanţelor la lei. De exemplu, în cazul restanţelor la valută creşterea a fost de 15% doar în ultimele şase luni. La nivel agregat, firmele şi populaţia aveau rate neplătite la timp de aproape 24 mld. lei (5,5 mld. euro), cu circa 3 miliarde de lei peste nivelul din urmă cu şase luni. Restanţele reprezentau 12,4% din stocul total al creditelor la sfârşitul lunii octombrie, creşterea din ultimele şase luni fiind de aproape trei puncte procentuale.
Bancherii continuă să pună deoparte sume importante pentru a acoperi pierderile din credite neperformante, în condiţiile în care mulţi clienţi nu dau semne că reuşesc să revină la graficul de rambursare a datoriilor.
Ultimele date disponibile arată că la finalul anului trecut valoarea provizioanelor constituite pentru acoperirea creditelor neperformante era de 30,7 miliarde de lei (circa 7 mld. euro).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
