Inflaţia scăzută, creşterea economică slabă şi menţinerea creditării totale în teritoriul negativ au permis BNR să accelereze în acest an procesul de relaxare a politicii monetare pentru a încuraja creditarea. În toamnă, ”dozajul„ clasic a crescut, banca centrală optând pentru un pachet de trei proceduri de relaxare a politicii monetare, abordare mai rar practicată, aplicată de două ori succesiv.
Dobânda-cheie a fost tăiată de cinci ori în acest an până la un minim istoric de 2,75%. Rezervele minime obligatorii (RMO) la lei au coborât până la 10% şi RMO la valută au fost ajustate până la 14%. Iar coridorul format de facilitatea de credit şi de depozit din jurul dobânzii-cheie - adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi - a fost îngustat până la +/- 2,5 puncte procentuale. La şedinţele de politică monetară din octombrie şi noiembrie BNR a luat trei măsuri de relaxare a politicii monetare dintr-o lovitură.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi-a exprimat în mod repetat speranţa că vom vedea creditarea totală în teritoriul pozitiv, eventual în vara acestui an. Dar n-a fost să fie aşa. În toamnă, Isărescu spunea că nu este mulţumit de ritmul în care băncile acordă împrumuturi, pornind inclusiv de la maniera în care abordează clienţii. Cu toate acestea, Isărescu nu a considerat pierdut pariul cu creditarea, în condiţiile în care împrumuturile în lei au fost în ascensiune.
Populaţia şi companiile aveau la finele lunii noiembrie credite contractate în valoare de 214 mld. lei, în scădere cu 2,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, evoluţia fiind influenţată negativ de scăderea finanţărilor în valută. Creditele în valută au însumat 120 mld. lei la finele lunii trecut, cu 11% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Pe de altă parte, creditele în lei ale gospodăriilor şi companiilor au însumat 94 mld. lei, cu 9% peste nivelul înregistrat la finele lunii noiembrie din 2013, potrivit datelor BNR.
După aproape trei ani în care au fost ”îngheţate„, ratele rezervelor minime obligatorii pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală au fost relaxate de BNR. Banca centrală le-a pus în acest an băncilor la dispoziţie fonduri cu care să-şi mai plătească din datorii şi lichiditate pentru a putea să dea împrumuturi fără să mai depindă de finanţările de la băncile-mamă. Dacă la începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), în prezent ecartul este de patru puncte procentuale (16% cu 12%). Iar rata-cheie a fost dusă în acest an la minimul istoric de 2,75%, nivel de aproape patru ori mai redus decât dobânda de politică monetară cu care România a intrat în criza economică.
Mai continuă relaxarea? Banca centrală mai are ”câmp de acţiune„ pentru relaxarea politicii monetare, iar rezervele minime obligatorii vor fi reduse gradual, cu un dozaj adecvat şi la momentul potrivit, după cum a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
România are în continuare o rată a dobânzii de politică monetară real pozitivă (diferenţa dintre dobânda-cheie şi rata inflaţiei), după ce banca centrală a diminuat rata-cheie până la minimul istoric de 2,75%. Spaţiul rămas pentru reducerea în continuare a dobânzii-cheie este însă limitat în condiţiile în care BNR intenţionează să menţină rata reală a dobânzii în teritoriul pozitiv.
Analiştii anticipează, în acest scenariu, cel mult o ajustare a dobânzii-cheie, în primul trimestru din 2015, până la 2,5%, şi continuarea procesului de diminuare a rezervelor minime obligatorii la lei şi valută. Decizia băncii centrale va depinde şi de evoluţia inflaţiei, a cursului de schimb, a politicii fiscal-bugetare, dar va fi influenţată şi de contextul politic intern şi internaţional, potrivit analiştilor.
Dobânda de politică monetară este mai mare cu circa 1,2% decât inflaţia prognozată pentru sfârşitul acestui an la 1,5%. Inflaţia scăzută, creşterea economică slabă şi menţinerea creditării totale în teritoriul negativ au permis BNR să accelereze în acest an procesul de relaxare a politicii monetare.
