Întărirea leului în raport cu principalele valute este improbabilă în perioada următoare, dacă nu chiar imposibilă, a afirmat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ieri în cadrul conferinţei de prezentare a raportului asupra inflaţiei.
Până acum cursul a fost stabil, înregistrând fluctuaţii minore.
„Vă reamintesc că de la 4,44 lei pentru un euro la 4,54 lei pentru un euro sunt 10 bani. Adică mai putin de 3%. Vă spuneam cu altă ocazie că noi nu ne ocupăm de mişcări de curs de sub 5%. Cu toate acestea, constatarea noastră este că orice fluctuaţie mică stârneşte emoţii mari. În următoarea perioadă nu prea este spaţiu de aprecierea leului, aceasta ca să nu spun că nu este deloc“.
Un leu mai slab vine cu o creştere a competitivităţii produselor locale pe plan extern, însă atrage cu sine şi o scumpire a importurilor şi implicit o scădere a consumului, precum şi o presiune mai mare pentru românii cu credite în euro.
Totodată, deprecierea leului antrenează şi creşterea inflaţiei.
De altfel, BNR anticipează pentru finalul acestui an o inflaţie de 1,7%, cu 0,4 puncte procentuale mai puţin decât estimarea iniţială, în timp ce pentru 2018 prognoza este 3,4%. Spre comparaţie, anul trecut inflaţia a stat în teritoriu negativ.
Creşterea inflaţiei va determina şi o creştere a dobânzilor în piaţă, însă acest lucru s-ar putea întâmpla abia din a doua parte a acestui an.
„Nu ne aşteptăm la variaţii mari ale dobânzilor în piaţă în prima parte a anului.“
Creşteri semnificative, de peste 0,2%, inclusiv apropiera dobânzilor din piaţă de dobânda de politică monetară, vor veni pe măsură ce inflaţia se va amplifica. Bineînţeles că dobânzile vor avea o mişcare în sus“.
Referitor la protestele şi tensiunea politică din ultima săptămână guvernatortul BNR a declarat că acestea se va resimţi asupra creşterii economice.
„Incertitudinea şi tensiunile politice nu au cum să facă bine economiei. Măsura în care neîncrederea, instabilitatea se duce în creşterea economică nu este uşor de calculat. Trebuie să avem cu toţii înţelepciunea să depăşim aceste momente şi să beneficiem de asemenea cu toţii de cadrul macroeconomic incredibil de bun, care se reflectă în curs, dobânzi scăzute şi inflaţie redusă. Încrederea în economie s-a apropiat de nivelul din 2007-2008. Nu vreau să fac o prognoză sau sugestie, dar este o revenire spectaculoasă“.
Deşi a adus în discuţie de mai multe ori situaţia macroenomică foarte bună, guvernatorul BNR a precizat că există anumite tensiuni şi nemulţumiri cu privire la nebancabilitatea companiilor româneşti, la infrastructura mereu proiectată şi niciodată finalizată.
Întrebat despre prognoza de creştere economică pentru acest an pe care o foloşte BNR în modele sale, Mugur Isărescu a spus că această este confidenţială, dar se situează undeva în intervalul 4- 5%.
„Proiecţia noastră de creştere nu are relevanţă cu construcţia bugetară, nu le puneţi în contrapartidă ca să ne mai creăm o problemă în societate. Este o prognoză legată de modelul nostru macroeconomic. Şi noi am greşit cu prognoza de inflaţie de un an şi jumătate, în sensul că inflaţia a fost mult mai mică. Nu cred că sunt mulţi analişti încrezători în prognozele noastre după ce am greşit, dar acestea sunt prognozele. Lucrăm într-o economie de piaţă şi avem foarte mulţi factori“, a explicat guvernatorul BNR.
