BNR a oferit săptămâna aceasta un nou stimultent pentru ieftinirea creditelor în lei, după ce a redus dobânda de referinţă de la 4,5 la 4,25%, însă răspunsul băncilor comerciale continuă să se lase aşteptat, motiv pentru care guvernatorul Mugur Isărescu a luat din nou poziţie, criticând jucătorii din piaţă pentru întârzierile lor.
Bancherii s-au grăbit să plătească mai puţin pentru depozitele atrase şi au întârziat să ieftinească în acelaşi ritm creditarea, încercând astfel să-şi îngroaşe marjele de profit, reiese dintr-o analiză publicată săptămâna aceasta de Ziarul Financiar.
Ce a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, după noua tăiere a dobânzii-cheie
Băncile nu au motive economice şi financiare pentru a nu reduce dobânzile la credite. Au justificările lor legate de încredere, de calitatea clienţilor, de riscurile pe care le percep, de faptul că şi discuţiile cu clauzele abuzive determină o stare de incertitudine, de neîncredere.
Ieftinirea creditelor în lei este insuficientă. Băncile comerciale au un câmp mare de acţiune pentru a ieftini în continuare creditele în moneda naţională. Ieftinirea împrumuturilor în monedă naţională este de natură să sprijine şi consolideze creşterea sustenabilă a economiei româneşti.
Scăderea ratei dobânzii de politică monetară a fost preluată recent de ratele dobânzilor interbancare şi randamentele titlurilor de stat, ceea ce evidenţiază consolidarea transmisiei politicii monetare.
Impactul asupra ratelor dobânzilor la împrumuturile noi în monedă naţională acordate companiilor şi populaţiei este receptat cu un anumit decalaj în timp.
Maniera în care politica monetară se răsfrânge asupra politicilor de împrumut practicate de băncile comerciale s-a reflectat „cu întârziere şi moderat“. Transmisia a fost mult mai rapidă spre piaţa interbancară şi către dobânzile la titlurile de stat.
Consider că scăderea nivelului dobânzilor la creditele în lei este categoric insuficientă şi nu reflectă nici politica monetară, nici condiţiile de piaţă. Pe piaţa monetară, de unde băncile se alimentează cu lichidităţi, dobânzile sunt de cinci-şase ori mai mici decât dobânzile la credite.
Dinamica anuală reală a împrumuturilor acordate sectorului privat rămâne în teritoriu negativ.
Interesul băncilor comerciale este să ieftinească „semnificativ“ costul creditării în lei. După părerea mea, aşa mai neaoşă, nu au încotro. Ce o să facă cu atâţia bani? Vin la facilitatea de depozit a BNR, care a ajuns la 1,25% pe an şi se va reduce mai mult în perioada următoare.
Vom fi atenţi când dozăm măsurile să transmitem semnalele necesare şi să nu stimulăm băncile să reducă dobânzile la depozite. Acolo cred că au un câmp extrem de limitat. Eu cred că multe au şi depăşit măsura. Este şi motivul principal pentru care am redus dobânda-cheie doar cu 0,25%.
Categoric se vor apropia dobânzile la creditele pentru persoane fizice şi pentru persoane juridice. Este o chestiune de riscuri, de cum percep băncile riscurile. Diferă de la bancă la bancă.
Activitatea economică, în pofida unei ameliorări a perspectivelor sale, a consemnat evoluţii diferite în structură. Exporturile nete - principala sursă de relansare economică - s-au reflectat în continuare pozitiv asupra producţiei industriei prelucrătoare şi a contului curent, compensând impactul nefavorabil exercitat de redresarea lentă a consumului final şi a investiţiilor asupra ritmului de creştere anuală a PIB.
Reluarea procesului de dezinflaţie a permis angajarea unui nou ciclu de relaxare a politicii monetare în condiţiile unei ancorări eficace a anticipaţiilor inflaţioniste şi ale monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional.
Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
